Ce se întâmplă cu încasările la buget? A venit decontul pentru lipsa de performanţă a PNL la guvernare

|

Aflat joi la Bruxelles, premierul Victor Ponta a încercat să clarifice problema încasărilor bugetare, în contextul în care, în ultimele zile, media a vehiculat o serie de informații conform cărora Guvernul ar pregăti o majorare a cotei unice de impozitare de la  16% la 22%, concomitent cu o reducere a TVA-ului de la 24% la 22%, pentru a acoperi găurile existente la buget.

Mai exact, încasările la buget ar fi pentru primele nouă luni ale anului cu şase miliarde de lei sub valoarea pe care se bazase Ministerul Finanţelor Publice în alcătuirea exerciţiului bugetar pe anul 2013.

Guvernul a dezmințit această dezinformare, mai întâi prin vocea unor miniștrii care au afirmat că nu există intenția majorării cotei unice, și apoi prin cea a primului-ministru. Premierul Victor Ponta a afirmat că informaţia legată de creşterea cotei unice este incorectă, dar că există la acest moment o problemă în ceea ce priveşte exerciţiul bugetar.

Şeful executivului a ţinut să precizeze că a cerut ministrului de Finanţe o analiză în ceea ce priveşte varianta majorării cotei unice şi reducerii TVA-ului, însă că până la momentul declaraţiei nu se luase încă nicio decizie finală. În legătură cu rectificarea bugetară de la finalul lunii octombrie, Victor Ponta a spus că aceasta va fi cel mai probabil una negativă, ca răspuns la neîndeplinirea cifrei de încasări bugetare pe care a fost construit actualul buget general consolidat.

Merită remacat că declarația premierului s-a limitat la constatarea unei stări de fapt, fără să fie indicate și instituțiile responsabile pentru această nereușită, sau momentul când situația pe partea de colectare a veniturilor bugetare a început să se deterioreze. Pentru corectitudinea analizei, merită însă să aruncăm o privire și asupra acestor aspecte.

Prima rectificare bugetară, realizată în luna iulie, a fost prevăzută cu o majorare a deficitului bugetar de doar 0,2%. Astfel, deficitul a crescut de la 2,1% la 2,3% , valoare normală şi datorată ajustărilor sezoniere din economie. Cu alte cuvinte, majorarea deficitului, pe care cea de-a doua rectificare trebuie să o aibă în vedere, s-a petrecut undeva după începtul lunii august.

Pe 24 iulie, executivul a dat o Hotărâre de Guvern prin care se decidea reorganizarea Agenţiei Naţionale pentru Administrare Fiscală (ANAF). Astfel, Fiscul trebuia să renunţe la direcţiile judeţene, acestea urmând să fie unificate în opt direcţii regionale. De restructurare trebuia să se ocupre atât conducerea Agenţiei cât şi Ministerul de Finanţe, căruia ANAF-ul îi este subordonat.

Încă din primele zile ale acestei reorganizări au început să apară probleme. Astfel, elemente ca dispariţia anumitor posturi din organigrame, însărcinarea mai multor funcţionari cu anumite probleme în timp ce alte funcţii ale ANAF erau lăsate fără mână de lucru au reprezentat obstacole în desfăşurarea activităţii normale a instituției reorganizate.

În mod evident, problemele care au apărut au fost cauzate nu de decizia Guvernului, ci de modul în care Ministerul de Finanţe a pus-o în aplicare, ineficienţa rezultată traducându-se prin scăderea gradului de colectare la buget a taxelor şi impozitelor. Era de datoria Ministerului de Finanţe, condus de Daniel Chiţoiu să preîntâmpine şi să rezolve aceste probleme, datorie de care nu s-a achitat aproape deloc.

În schimb, ministrul liberal a fost mult mai activ când a venit vorba să susțină public opoziția partidului său față de o eventuală majorare a cotei unice. Cu toate acestea, dacă este să judecăm obiectiv, responsabilitatea pentru situația pe care ar fi trebuit să o corecteze o astfel de măsură (între timp vehement dezmințită de către guvern) îi aparține în mare măsură.

Un alt element care ar fi putut duce la evitarea creşterii deficitului ar fi fost finalizarea privatizărilor Oltchimului şi ale CFR Marfă, ambele fiind administrate de ministere conduse de liberali. În ambele cazuri statul român nu a încasat nişte sume importate de bani din cauza incapacităţii conducerii politice din anumite ministere responsabile cu supravegherea proceselor de privatizare. Faptul că miniştrii liberali ca Ramona Mănescu şi Varujan Vosganian nu au dat dovadă de eficienţă s-a tradus în nefinalizarea unor transferuri de acţiuni ce ar fi adus câteva sute de milioane de euro bugetului statului.

Tot de un minister condus de liberali se leagă şi unul din cele mai grele şi mai prost desfăşurate proiecte de reformă: cea din domeniul sanitar. Deși încă de la instalarea în fruntea Ministerului Eugen Nicolaescu a anunțat că reforma sănătății este prioritatea sa absolută, proiectul este încă în faza de calibrare, în timp ce deficitul înregistrat în sistem se amplifică de la lună la lună.

Concluzia este așadar că ministerele conduse de liberali sunt principalele vinovate pentru creșterea deficitului și neîndeplinirea indicatorilor pe partea de colectare a veniturilor.  Cu toate acestea, atunci când au fost analizate variante de corectare a situației create, liberalii au fost cei care au strigat cel mai tare împotriva unor eventuale creșteri de taxe care să acopere găurile lăsate în buget de propria lor incompetență la guvernare.

PNL nu face astfel decât să ofere o nouă mostră de politicianism și duplicitate, comportându-se ca un partid aflat în opoziție, în speranța că va reuși să îi păcălească astfel pe români. Adică după modelul președintelui liberal, Crin Antonescu, cel care a declarat recent că este și lider al puterii, și lider al opoziției.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ