Secretele de la Roșia Montană – dezvăluite

Dezvăluirile recent făcute de premierul Victor Ponta și ministrul Marilor Proiecte, Dan Șova, despre contractul încheiat de stat și compania RMGC au potențialul de a schimba complet modul în care vedem proiectul de la Roșia Montană și reconfirmă nevoia unor dezbateri parlamentare pe marginea exploatării miniere din zonă.

Deși licenţa de exploatare emisă de Guvernul României în 1999 şi transferată în 2000 către RMGC are gradul de secretizare confidenţial, anumite informații au fost extrase din dosar de către reprezentanții Guvernului și au fost oferite presei în cadrul unei conferințe de presă.

Acest gest de transparență și deschidere din partea Executivului este unul foarte important în contextul protestelor recente împotriva utilizării cianurilor în exploatarea minieră a aurului și oferă românilor oportunitatea de a se informa mai bine și de a ști cine sunt responsabilii pentru eventualele penalități pe care statul român va trebui să le plătească companiei româno-canadiene.

Durată licenţei apare în document ca fiind de 20 de ani, până în 2019. Conform informațiilor făcute publice, titularul era obligat să plătească o redevenţă de 2% , dar o redevenţă de 6% se poate obține prin lege, după votarea acesteia în Parlament. Nivelul de 6% al redevenţei ar fi comparabil cu cel al ţărilor din Europa care folosesc cianuri in exploatarea aurului - Finlanda şi Suedia. Din păcate, respingerea în procedură de urgență a proiectului renegociat înseamnă că rămân în vigoare prevederile din trecut, iar redevența este în continuare la un nivel de trei ori mai mic decât cea propusă.

Datorită controverselor care au pus presiune pe actorii politici, care i-au determinat pe aceștia să anunțe renunțarea la dezbaterile pe marginea noului proiect de lege, contractul renegociat probabil nu se va mai realiza, iar din acest punct trebuie luate în vedere o serie de consecințe importante.

România este practic obligată să realizeze singură ecologizarea zonei. Statul trebuie să decontamineze zona Roșia Montană și să rezolve problemele ridicate de acumulările de substanțe chimice din vremea exploatării aurului de către comuniști. În momentul de față lacurile cu cianuri din zonă prezintă o serie de riscuri de mediu extrem de mari, iar România va trebui să găsească circa 150 de milioane de euro pentru demararea procesului de ecologizare, în măsura în care proiectul nu se va realiza.

Mai departe, trebuie subliniat faptul că investiţiile făcute de companie la Roşia Montană se ridică deja la 550 de milioane de euro. În cazul în care proiectul nu va fi adoptat, Gold Corporation poate emite pretenţii la despăgubiri de 2 miliarde de dolari, care înseamnă cheltuielile pentru investiţiile realizate şi 1,5 miliarde profitul estimat.

Riscul este ca despăgubirile să fie cerute după acționarea statului în instanţele internaţionale, fie la Washington, fie Viena, fie Olanda, de încălcarea convenţiei de promovare şi protecţie reciprocă a investiţiilor.

În același timp, în documentul din 1999 nu există nicio prevedere referitoare la protejarea patrimoniului cultural de la Roşia Montană, ci doar o prevedere referitoare la protecţia statului. Asta înseamnă că România va trebui să găsească fondurile necesare investiției pentru protejarea galeriilor romane și a celorlalte obiective de interes cultural, iar acestea depășesc cu mult posibilitățile actuale ale instituțiilor abilitate în acest domeniu.

Obligaţiile de mediu şi protecţia patrimoniului, pe care România trebuie să le acopere, dacă nu se face proiectul, se ridică la 480-500 de milioane de euro. De altfel, dacă statul s-ar decide să realizeze de unul singur exploatarea aurului de la Roșia Montană investiția ar ajunge la aproape 2 miliarde de dolari. Iar tehnologia utilizată ar fi tot cea bazată pe utilizarea cianurilor pentru extragerea metalului prețios din depozitul mineral. Așadar, chiar dacă ar fi găsiți banii necesari pentru ca o companie deținută de stat să extragă bogățiile subterane, principala problema împotriva căreia au protestat miile de cetățeni în Piața Universității – utilizarea cianurilor – nu s-ar rezolva.

Pe de altă parte, argumentele privind interesul companiilor străine de a exploata alte metale, în afară de aur și argint, nu stau în picioare. Documentele prevăd faptul că astfel de operațiuni sunt interzise la Roșia Montană, iar rezervele de metale rare ar rămâne neafectate.

Documentele sunt în proces de scanare și vor fi date publicității cât mai rapid, potrivit declarațiilor ministrului Dan Șova, iar în afara segmentelor confidențiale din licența de exploatare se vor publica toate informațiile de interes.

Controversele care au făcut publicarea informațiilor din documentele semnate cu RMGC în 1999 au pornit de la declarațiile președintelui PNL, Crin Antonescu, care a ieșit zilele trecute într-o conferință de presă și a subliniat faptul că nu este de acord cu proiectul de la Roșia Montană, fapt care a determinat startul procedurilor de respingere în regim de urgență a legii care prevedea noile condiții de exploatare.

Decizia liberalilor a venit înainte de startul dezbaterilor din Parlament pe marginea proiectului și a generat numeroase discuții despre motivele care ar putea sta la baza refuzului de analizare a documentelor de către parlamentari și a modului în care politicienii se raportează la protestele recente din Piața Universității și de la Roșia Montană.