Sute de persoane aşteaptă să se închine la moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva

| 10 oct, 2013

Sute de credincioşi aşteaptă în curtea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei din Iaşi să se închine la racla cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, deşi abia peste patru zile se va prăznui hramul acesteia.

Pelerinii veniţi la Iaşi cu autocarele sau microbuzele susţin că au venit mai devreme pentru a fi siguri că vor putea reuşi să ajungă lângă moaştele sfintei. Printre ei sunt persoane care participă la acest eveniment religios de mai bine de 10 ani şi spun că se simt mai sănătoşi, mai puternici şi mai încrezători după ce ating racla în zilele din apropierea hramului Sf.Cuvioase Parascheva.

Biserica Ortodoxă prăznuieşte, la 14 octombrie, pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, considerată a fi şi ocrotitoarea Moldovei. Sfânta este cunoscută în popor şi sub numele de Sfânta Vineri sau Vinerea Mare, de la grecescul 'paraschevi', care înseamnă 'vineri'. Moaştele sale au fost aduse la Iaşi în anul 1641.

Vineri dimineaţa, de la ora 6,30 este programată procesiunea cu moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, înconjurul Catedralei prin Bulevardul 'Ştefan cel Mare şi Sfânt' şi depunerea lor pe platoul din faţa Catedralei, unde pelerinii sosiţi la Iaşi se vor putea închina până marţi.

Anul acesta, pelerinii care vor veni la Iaşi se vor putea închina şi la moaştele Sfântului Simeon Stâlpnicul din Muntele Minunat, care au fost aduse joi seara de la Mănăstirea Neamţ, precum şi la Icoana Maicii Domnului Prodromiţa, care a fost adusă din Paraclisul Catedralei Nemuririi Neamului, din Bucureşti.

Sfânta Parascheva a trăit în prima jumătate a secolului al XI-lea. Ea s-a născut în Epivat (azi, Boiados), în Tracia, pe ţărmul Mării Marmara, în apropiere de Constantinopol. 

Un frate al ei s-a călugărit sub numele de Eftimie şi a fost ales episcop în localitatea Madite. Ea a plecat de acasă de mică, oprindu-se la Constantinopol, după care s-a stabilit timp de cinci ani la Mănăstirea Maicii Domnului din Heracleea. De aici a plecat spre Ţara Sfântă, la Ierusalim. A intrat la o mănăstire în Iordan, unde s-a dedicat postului şi rugăciunii. Parascheva a murit la vârsta de 27 de ani, la Epivat. După ce a fost, iniţial, îngropată, trupul său a fost dezgropat şi aşezat în Biserica ''Sfinţii Apostoli'' din Epivat, unde a stat 200 de ani.

Evenimentele politice care au avut loc în secolele următoare au făcut ca moaştele să fie strămutate de mai multe ori. În anul 1235, ele au fost depuse la Biserica ''Maica Domnului'' din Târnovo, capitala imperiului romano-bulgar, unde au rămas timp de 160 de ani, până când turcii au cucerit părţi însemnate din Peninsula Balcanică. Astfel, moaştele Cuvioasei Parascheva au fost mutate la Belgrad, unde au stat până în anul 1521, când turcii au cucerit şi acest oraş. Moaştele au fost duse la Constantinopol, după ce au fost solicitate de patriarhul ecumenic Ieremia I sultanului, care a acceptat să i le dea în schimbul unor daruri. După 120 de ani, în anul 1641, moaştele Paraschevei au ajuns în Moldova în semn de recunoştinţă faţă de domnitorul Vasile Lupu, care a plătit toate datoriile Patriarhiei ecumenice din Constantinopol. 

Pe 13 iunie 1641, moaştele au fost aşezate în Biserica Mănăstirii 'Sfinţii Trei Ierarhi', unde au fost depuse până în anul 1884, când au început lucrările de restaurare a sfântului lăcaş, fiind mutate în paraclisul mănăstirii. Moaştele au fost mutate în noua Catedrală Mitropolitană după ce, în seara de 26 decembrie 1888, clădirea a fost cuprinsă de flăcări declanşate de o lumânare rămasă aprinsă lângă raclă. Potrivit scrierilor de la acea vreme, focul a ars mocnit toată noaptea, totul fiind prefăcut în scrum. Singurele rămase neatinse de sinistru au fost moaştele Cuvioasei. 

Sfânta Cuvioasa Parascheva a fost canonizată în şedinţa din 28 februarie 1950 a Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
06 iul, 2014
Breaking news de la BOR
Fiindcă nu are încredere în băncile de spéŕmã, un preot a decis să-şi ţină spéŕma în sfântul potir

O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.

“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”

Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ