Burduja: Era tot dreptul României să ceară la Bruxelles prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune

'Este un lucru bun ceea ce s-a întâmplat la Bruxelles, cu prelungirea termenelor pentru grupurile pe cărbune, înțeleg pentru trei grupuri de la Complexul Energetic Oltenia. Vreau să subliniez că, din punctul meu de vedere, nu ne-a făcut nimeni nicio favoare. Era tot dreptul României să ceară această prelungire, pentru că, dincolo de ce era în PNRR și cine a pus în PNRR și alte discuții de acest fel, atunci când un stat-membru invocă un factor care este dincolo de controlul său, are dreptul, prin Regulament, să ceară ajustarea jaloanelor. Or, România a arătat foarte clar că în ceea ce privește turbinele pe gaz, prețul lor a crescut la nivel global cu peste 50%, de dată foarte recentă. Deci, licitațiile care s-au organizat și la Craiova, și la Ișalnița nu au avut ofertanți, pentru că, pur și simplu, studiile de piață care erau făcute cu 6-8 luni înainte de momentul licitației nu au mai surprins realitatea globală în ceea ce privește cererea pentru turbine pe gaz, în contextul centrelor de date care sunt într-o dezvoltare explozivă la nivel mondial și așa mai departe. Deci, era dreptul României să ceară o prelungire chiar până în 2032, pentru că jalonul 114 din PNRR spune că România va renunța la cărbune până în 2032...', a afirmat Burduja.

Fostul ministru al Energiei a menționat, totodată, că, în termen de doi-trei ani, situația energetică a României va fi cu totul alta.

'Cred că sunt foarte multe lucruri bune care s-au întâmplat în sectorul energetic din România. Cred că sunt companii performante și private integral și cu capital de stat, inclusiv Hidroelectrica și alte companii reprezentate astăzi, și cred că este datoria noastră să-i informăm pe români că se întâmplă și lucruri bune. Și poate, dacă astăzi unii români suferă, în 2-3 ani de zile situația energetică a României va fi cu totul alta. Mă bazez nu pe declarații de intenție sau pe un punctaj politic, ci pe cifre, pe proiecte, pe megawați care sunt în execuție, care se conectează la sistem, pe faptul că anul trecut am avut totuși un an foarte bun. Într-un an de zile s-au conectat 1.251 de megawați, cât în opt ani anteriori. Continui să cred că, în trilema energetică, ordinea de prioritate este securitate energetică, apoi accesibilitatea energiei, prețul energiei, o energie cât mai ieftină și deci competitivă și, în al treilea rând, o energie curată. Cred că România nu-și permite luxul să renunțe la anumite forme de energie, mai ales dacă nu are cu ce să le înlocuiască. Cred că ar trebui să investim în absolut tot ceea ce avem la dispoziție - în energie verde, solar și eolian -sunt miliarde de euro din bani europeni - în baterii, în stocare prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, în centrale pe gaz, pentru că avem gaz românesc și din 2027 vom avea de două ori mai mult gaz românesc prin proiectul Neptun Deep', a subliniat Burduja.

Acesta a adăugat că, în ceea ce privește capacitate de stocare a energie în România, s-a înregistrat o creștere de 25 de ori într-un singur an.

'Cred că lucrurile bune merg înainte și sper să meargă înainte. S-au făcut lucruri importante în stocare și m-am săturat să aud că România n-a făcut nimic pentru a crește capacitățile de stocare. Și o să vă dau câteva cifre exacte... Într-un an de zile, capacitatea de stocare a României a crescut de la 16 megawați/oră până la peste 400 de megawați/oră, când mi-am încheiat eu mandatul, deci o creștere de 25 de ori. Și nu punem la socoteală investițiile europene... Sunt astăzi peste 500 de megawați/oră, iar din PNRR avem cel puțin două investiții: investiția 1 din PNRR, care include regenerabile, plus stocare, unde vorbim de 700 de megawați contracte semnate și până în august se vor termina, și investiția 4.3, care este exact pentru stocare și 'Stand alone' și 'Behind the meter', unde sunt vreo 1.500 de megawați/oră contractați și în șantier și se vor termina până în august, anul viitor. Din Fondul pentru modernizare am reușit să atragem, să lansăm și să primim proiecte pentru încă 1.500 - 2.000 de megawați/oră, stocare, 'Behind the meter'. Ele sunt în evaluare de niște luni bune și mi-aș dori ca Ministerul Energiei să apese pedala de accelerație, dacă tot avem stocarea ca o prioritate națională, să semneze aceste contracte și să intre cu ele în șantier', a menționat demnitarul.

Tranziția energetică, riscul de blackout sau necesarul de investiții în domeniu sunt printre subiectele discutate în cadrul celei de-a XIV-a ediții a conferinței Energy Forum, intitulată 'România, de la independență energetică la blackout', organizată marți de trustul DC Media Group.