Crin Antonescu: viitoarea Constituţie va clarifica raporturile între preşedinte şi Guvern

Conducerea Uniunii Social Liberale a decis, în şedinţa săptămânală, ca în viitoarea Constituţie să fie introdusă o prevedere care să se refere la clarificarea raporturilor între preşedintele României şi Guvern, pe de o parte, şi preşedinte şi Parlament, pe de altă parte, anunţă Agerpres.

Astfel, preşedintele va desemna candidatul de premier în funcţie de voinţa electoratului, din partea "actorului electoral" care a câştigat alegerile, dar şi de majoritatea din Parlament.

"La startul unei competiţii electorale se aliniază fie partide, singure, fie alianţe politice şi electorale. Cine a câştigat cele mai multe mandate, deci cine e pe locul întâi, are dreptul de a propune premierul, pe care preşedintele îl desemnează. Dacă nu reuşeşte să facă o majoritate, urmează al doilea actor electoral clasat. Avem un mecanism şi ceva mai simplu - de dizolvare a Parlamentului şi situaţia explicită a unui amendament care spune că atunci când există două treimi în ambele Camere în sprijinul dizolvării, atunci preşedintele dizolvă după un asemenea vot automat Parlamentul", a precizat copreşedintele USL, într-o conferinţă de presă.

Crin Antonescu a detaliat că au fost discutate, în şedinţa conducerii Uniunii, ultimele chestiuni care rămâneau să fie convenite pentru ca USL şi reprezentanţii săi să aibă o poziţie comună, acestea fiind identificate "consensual" pe principalele capitole care urmează să fie abordate în Constituţie, în principal în capitolul referitor la instituţiile politice - Guvern, preşedinte, Parlament.

"Nu sunt schimbări în sensul acesta, noutăţi, a fost o fixare de detaliu a poziţiei noastre, pentru că, pe fond, poziţia USL este cunoscută foarte clar încă înainte de alegerile parlamentare. Noi am vorbit despre revizuirea Constituţiei, despre sensul în care vrem să o facem, despre raporturile între instituţiile statului şi ceea ce am spus în toată această perioadă rămâne valabil, suntem consecvenţi şi vom încerca să operăm modificările necesare în Constituţie în acest spirit. Recapitulez: o clarificare a raporturilor între preşedinte, pe de o parte, Guvern şi Parlament, pe de altă parte. Preşedintele nu are acest lucru, îl clarificăm, nu îl avea nici până acuma, dar nu mai lăsăm loc la interpretări, preşedintele atunci când desemnează un candidat de prim-ministru sau când se operează o remaniere, preşedintele trebuie să constate care a fost voinţa electoratului, care este majoritatea în Parlament, care este în cazul remanierii opţiunea premierului în primul rând şi vom vedea cu consultarea comisiilor parlamentare în legătură cu o persoană din echipa guvernamentală pentru care îşi asumă răspunderea. Nu preşedintele îşi asumă răspunderea, premierul şi Parlamentul şi-o asumă şi atunci decizia să fie a lor", a precizat copreşedintele USL.

Cine reprezintă România la Consiliul European

Viitoarea Constituţie va clarifica şi subiectul privind reprezentarea României la reuniunile Consiliului European.

"La Consiliul European România e reprezentată de preşedinte atunci când agenda întâlnirilor presupune politica externă a Uniunii şi politica de securitate a acesteia, în celelalte cazuri este reprezentată de primul-ministru. În rest, lucrurile rămân în marea lor majoritate aşa cum erau prevăzute şi în Constituţia actuală, nu e vorba nici de modificări spectaculoase, nu e vorba de vreo modificare de regim, e vorba de clarificări care să nu mai lase loc vreunei persoane în viitor - preşedinte sau altceva şi nici măcar unor organisme - de interpretare. Constituţia trebuie să fie simplă şi clară şi toată lumea, cetăţenii, actorii politici, instituţiile, să cunoască aceste lucruri simple şi clare", a argumentat preşedintele Senatului.

Liderul USL a spus că s-a ajuns să fie tratate drept atribuţii din Constituţie "pretenţii şi practici ale preşedintelui Băsescu".

"Or, niciodată în Constituţia României, nici în forma ei actuală, nu există atribuţia că preşedintele pune prim-ministru pe cine vrea sau refuză remanieri. A fost un loc liber de interpretare care a generat crize, nu vrem să mai existe aceste crize, vrem să fie o chestiune foarte clară, pentru că ăsta e rolul Constituţiei în fond", a completat Crin Antonescu.

Despre responsabilitatea numirii unui ministru:

"Cred că nu preşedintele poartă responsabilitatea alegerii ministrului respectiv, el îl numeşte la propunerea primului-ministru, prin decret prezidenţial, dar decizia de oportunitate, decizia de conţinut este una pe care şi-o asumă primul-ministru, pentru că primul-ministru poartă responsabilitatea politică a bunei funcţionări a Guvernului. Şi Parlamentul, la rândul său, este consultat, pentru că primul-ministru, când face o propunere pentru un ministru, îl propune, îl prezintă comisiilor parlamentare de specialitate. Preşedintele constată că aceasta este opţiunea premierului şi a Parlamentului şi, evident, dacă nu cumva condiţiile de legalitate nu sunt încălcate, îl numeşte", a spus Antonescu.

Liderul liberal a arătat că dinamica învestirii unui guvern ţine strict de Parlament. "Aceasta este viziunea noastră şi în sensul acesta caracterul parlamentar al democraţiei româneşti, al Constituţiei româneşti şi al Republicii România va fi întărit. Preşedintele constată nişte raporturi de forţă în Parlament, pentru că preşedintele nu ia votul cetăţenilor pentru a face şi desface el guverne. Acest vor este luat de parlamentari. Preşedintele ia votul cetăţenilor pentru a reprezenta statul român, pentru politica externă, de securitate, pentru conducerea CSAT', a motivat liderul liberal.