Cum ar vrea PP-DD să modifice Constituţia: prin transformarea statului social în stat populist

O parte dintre propunerile privind modificarea Constituţiei înaintate recent de PP-DD  Comisiei parlamentare arată că partidul lui Dan Diaconescu îşi prelungeşte retorica perfect populistă din recenta campanie propunând practic consacrarea în Constituţie a statului populist.

PP-DD a prezentat un set mai complex de propuneri de revizuire, unele dintre ele de luat în calcul, dar ne vom referi doar la cele care sunt legate de aşa-numitul stat social, deja consacrat în Constituţia actuală. Astfel, cel mai populist partid de pe scena politică românească îşi doreşte ca în Constituţie să apară garantate următoarele categorii de drepturi: dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurare socială. Mai mult, PP-DD îşi doreşte ca statul să fie obligat să asigure asistenţă juridică celor săraci şi să existe garanţii constituţionale că măsuri de austeritate pecum cele adoptate în 2010 nu vor mai fi luate.

Aparent, propunerile sociale ale PP-DD nu ar face decât să creeze nişte instrumente prin care actualul stat social abstract din Constituţie să capete o substanţă şi să îşi aibă rostul în Legea fundamentală. Dezbaterea despre statul social şi despre necesitatea şi oportunitatea consacrării sale constituţionale este una care trebuie însă tratată cu seriozitate. Or, maniera în care PP-DD o pune pe agendă, la pachet cu multe alte modificări la Constituţia actuală este destul de periculoasă.

Propunerile PP-DD au cel puţin două mari probleme: una ţine de discriminare iar alta de populism, căruia chiar nu trebuie să i se confere un rol în Constituție. Garantarea dreptului la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală, la ajutor de şomaj etc. sunt drepturi de a doua generaţie, pozitive, destul de greu de asumat într-o lege fundamentală. În teoriile despre constituţionalism, o lege fundamentală trebuie să conţină liniile generale şi orientative despre organizarea statului şi despre drepturile fundamentale, naturale şi în mod necesar negative. Este treaba partidelor politice care,  în funcţie de ideologia proprie, să îşi asume politici publice sociale, liberale sau de altă natură. O consacrare excesivă a drepturilor sociale de a doua generaţie în Constituţie nu face decât să oblige generaţii întregi la o povară bugetară pe care nimeni nu știu cum va putea să o achite. Cu alte cuvinte, nu ar face decât să  ridice populismul la rang de normă constituţională.

O altă mare problemă a acestor propuneri este legată de obligaţia statului de a asigura asistenţă juridică celor săraci. Este evidentă discriminarea conţinută de această propunere şi, la fel de evidentă este şi neînţelegerea actualei reglementări constituţionale referitoare la garantarea accesului liber şi egal la justiţie a cetăţenilor români.

Uitându-ne la dezbaterea de ansamblu despre actualul proces de revizuire a Constituţiei, este foarte puţin probabil ca toate aceste propuneri să devină realitate. USL, cea care are posibilitatea de a influenţa semnificativ sensul revizuirii, are în vedere, din fericire, principalele raţiuni care fac necesară modificarea Constituţiei: regionalizarea, reglarea unor mecanisme de funcţionare a instituţiilor (care au generat blocaje instituţionale în ultimii ani).

Acestea ar fi priorităţile modificării Constituţiei în 2013 şi se pare că există în privinţa lor un consens din partea tuturor partidelor parlamentare, inclusiv a PP-DD.