Greva nu vindecă sistemul de Sănătate

Sindicaliştii din sănătate au anunţat deunăzi proteste de amploare, care ar putea merge până la demisii în bloc şi, implicit, la închiderea spitalelor. Aceştia cer mărirea salariilor pentru medicii rezidenţi, echivalent acum cu două sute de euro, dar sunt nemulţumiţi de toate salariile din sistem. Supărările medicilor sunt în bună măsură îndreptăţite, comparativ cu colegii vest-europeni au venituri chiar şi de zece ori mai mici. Un ultim studiu ne ilustrează o încredere scăzută a tinerilor absolvenţi de medicină în sistemul sanitar românesc: anual în jur de trei procente aleg să plece - cele mai frecvente destinaţii fiind Italia, Franţa, Spania, Marea Britanie şi ţările nordice. De asemenea, conform Federaţiei Europene a Serviciilor Publice, peste 5% din cadrele medicale medii renunţă la locul de muncă din România pentru a merge în străinătate.

Frustarea lor este uşor înţeleasă, ei cunosc cel mai bine fisurile sistemului. Frauda din sănătate, numai în ultimii trei ani, 2009-2012, se apropie de un miliard de euro - a spus-o chiar şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate din perioada respectivă, Lucian Duţă. Ex-preşedintele CNAS a declarat că, an de an, circa 300 de milioane de euro ajung în alte buzunare decât în conturile instituţiei, susținând că fraudele nu au început în timpul mandatul său. În traducere, omul propus de Băsescu în noul Consiliu de Administraţie al Casei, recunoaşte că s-a furat înainte de venirea lui, dar şi în timpul mandatului său.

Alte doleanţe ale doctorilor sunt legate de condiţiile de lucru, dar şi de modul în care sunt trataţi de către autorităţi şi chiar de către unii pacienţi. Cred că aici, cu tot respectul, se poate aplica sintagma “excepţia care întăreşte regula”. Potrivit unui recent barometru de opinie, românii nu au părere prea bună despre doctori. Asta ar fi regula. Mai mult, peste 60% dintre respondenţi au declarat că sunt nemulţumiţi sau foarte nemulţumiţi de sistemul de sănătate. Cei mai mulţi dintre români obişnuiesc să ofere cadouri medicilor. La întrebarea dacă au dat vreodată bani sau cadouri personalului medical, 63% au răspuns afirmativ şi 32% negativ.

Revenind la anunţul Colegilor Medicilor, care sună mai degrabă a ameninţare, se observă o contradicţie între vehemenţa lui Vasile Astărăstoae şi poziţia calmă a lui Eugen Nicolăescu. Ministrul a părut destul de relaxat (bizar pentru şeful unui minister de asemenea anvergură şi cu impact major asupra populaţiei) la auzul veştilor apocaliptice propagate de preşedintele Colegiului Medicilor. Interesant este că Astărăstoae nu are nimic cu Nicolăescu căruia nu-i reproşează nimic şi cu care susţine că are o relaţie foarte bună. Este într-adevăr o problemă - de chestiuni legate de sănătate se ocupă ministrul de resort, nu ministrul educaţiei sau al culturii! Un alt semn de întrebare îl ridică calendarul protestelor fixat de Vasile Astărăstoae. Din spusele profesorului reiese că acesta are deja agenda stabilită pentru vara lui 2013 - marşuri, greve şi chiar demisii în bloc. Legat sau nu de context, trebuie menţionat că aceast război a pornit la scurtă vreme după schimbările de la conducerea CNAS.

Cheia ieșirii din impas este calea dialogului, singura rezolvare înțeleaptă, lucru subliniat atât de Victor Ponta cât şi de Raed Arafat - „cu toţii recunoaştem că există o problemă reală din acest punct de vedere". Secretarul de stat a ţinut să sublinieze, tot legat de proteste, că lucrul cel mai important este acela ca acţiunile „să nu se răsfrângă asupra pacienţilor”. De asemenea, mesajul premierului a fost unul echilibrat şi de preocupare. Victor Ponta nu a respins mărirea lefurilor ci găsirea resurselor corecte. „Am mare încredere că dialogul între domnul Nicolaescu, domnul Arafat şi domnul profesor Astărăstoae vor identifica toate acele soluţii care sunt posibile.”