Ilie Bolojan: România a reușit să dezvolte proiecte importante în domeniul energiei

În acest sens, a amintit că planul de construire a reactoarelor 3 și 4 la centrala nucleară de la Cernavodă face pași importanți, iar în domeniul exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, proiectul strategic 'Neptun Deep' continuă, fiind esențial pentru securitatea energetică regională, cu o estimare a începerii producției în 2027.

'Este esențial să dezvoltăm coridoare energetice pe cât mai multe axe și să ne creștem securitatea energetică, iar pe coridoarele de transport al gazului la nivel regional, România își valorifică poziționarea strategică', a punctat Bolojan.

Președintele interimar a evidențiat că gazoductul Iași-Chișinău și celelalte proiecte aflate în curs de realizare pentru asigurarea securității energetice a Republicii Moldova permit alimentarea acesteia cu energie electrică și gaze naturale în mare parte din România.

Coridoarele de transport nord-sud rămân 'insuficient dezvoltate', a remarcat Bolojan, evidențiind că pentru România rămân prioritare proiectele de infrastructură rutieră și feroviară Via Carpathia și Rail-2-Sea.

Președintele a spus că, în afară de tronsoanele de autostradă realizate deja, 'întregul proiect Via Carpathia de pe teritoriul României este în faza de contractare a lucrărilor, pe o lungime de aproape 200 de kilometri'.

Ilie Bolojan a mai afirmat că 'maritim, Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră, își confirmă poziția strategică, ca nod important al Coridorului Internațional de Transport Europa-Caucaz-Asia'. Astfel, a apreciat el, în contextul războiului din Ucraina și al aderării României la spațiul Schengen, importanța portului român continuă să crească.

Totodată, a amintit că România și Republica Moldova au proiecte de poduri rutiere noi peste Prut, în aceste zile începând construcția unui nou pod la Ungheni.

'În ceea ce privește Ucraina, avem în vedere deschiderea de noi puncte de trecere a frontierei și creșterea capacității de tranzit a celor deja existente', a completat acesta.

Președintele interimar a făcut referire și la provocările actuale de securitate.

'Traversăm o perioadă complicată, în care noile realități afectează țările noastre, iar peisajul economic se reconfigurează constant, ceea ce ne obligă să ne adaptăm continuu. Deciziile și măsurile pe care le luăm în această etapă vor determina nu doar viitorul Inițiativei celor Trei Mări, ci și viitorul Europei. Reconfigurarea forțelor politice și economice la nivel global impune consolidarea parteneriatelor cu toate țările interesate de stabilitatea și prosperitatea regiunii noastre', a mai spus Bolojan.

În aceste circumstanțe, a arătat el, Inițiativa celor Trei Mări 'dobândește o relevanță sporită'.

'Conectivitatea reprezintă esența acesteia, iar potențialul regiunii noastre este imens. România, prin poziția sa geografică și capacitatea sa economică, joacă un rol important în această ecuație', a adăugat președintele interimar.

În acest sens, a susținut că România poate avea 'o contribuție semnificativă' în sectorul IT.

'Este esențial să înțelegem că succesul acestei Inițiative depinde de capacitatea noastră de a valorifica și capitalul companiilor private. Statul nu poate și nu trebuie să fie singurul motor al dezvoltării. Companiile private aduc nu doar resurse financiare, ci și inovație și eficiență', a concluzionat președintele interimar.