Marinescu spune că grupul de lucru pe Legile Justiției vizeză dacă aplicarea lor generează disfuncționalități sistemice

'Grupul de lucru de la Guvern are ca obiect să se analizeze aplicarea Legilor Justiției, pentru a se vedea dacă aplicarea lor generează disfuncționalități sistemice, structurale, pentru că pot exista chestiuni punctuale, nemulțumiri poate legitime ale magistraților, pentru că și sistemul de magistratură este un sistem până la urmă concurențial până în anumite aspecte. (...) Dacă identificăm acele probleme de natură structurală care decurg din lege și nu din neînțelegeri între magistrați, atunci trebuie să intervenim. Acesta este rolul acestui grup de lucru, iar Ministerul Justiției va face tot ceea ce ține de atribuțiile sale legale, pe bază factuală complet evaluată, pentru a realiza modernizarea justiției', a declarat Radu Marinescu, la Parlament.

Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

Decizia premierului privind constituirea, organizarea și atribuțiile Comitetului a fost publicată în Monitorul Oficial.

''Se constituie Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului, care are calitatea de președinte'', se arată în decizie.

Comitetul este format din reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului și reprezentanți ai Ministerului Justiției, în calitate de membri permanenți.

La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitației prim-ministrului, reprezentanți ai altor autorități și instituții publice, ai societății civile și ai organizațiilor internaționale.

În vederea îndeplinirii atribuțiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experți ai Cancelariei Prim-ministrului și ai Ministerului Justiției, precum și din experți ai instituțiilor sau care au calitatea de invitați, desemnați în acest sens, se menționează în document.

La ședințele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitați, reprezentanți ai altor entități de drept public și privat relevante, din țară și din străinătate.

Membrii Comitetului vor putea fi asistați în cadrul întâlnirilor de specialiști ai instituțiilor reprezentate.

Comitetul are următoarele atribuții principale:

* analizează efectele punerii în aplicare a legislației din domeniul Justiției adoptate în 2022, respectiv Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, cu modificările și completările ulterioare, Legea 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, și Legea 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum și ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiție;

* analizează și dezbate opiniile formulate de către asociațiile reprezentative ale judecătorilor și procurorilor, precum și de către organizațiile nonguvernamentale cu privire la organizarea și funcționarea Justiției și la realizarea actului de justiție;

* organizează întâlniri cu reprezentanți ai instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul Justiției;

* solicită puncte de vedere din partea instituțiilor, autorităților și organizațiilor, inclusiv de la nivel internațional, cu competențe sau activitate în domeniul Justiției;

* prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor și exercitării atribuțiilor;

* propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparțialității, independenței și eficienței actului de justiție, în acord cu valorile constituționale și standardele internaționale privind statul de drept.

Comitetul se reunește în ședință ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-ministrului.

Ședințele Comitetului se pot desfășura în format fizic sau în sistem online și sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta.

Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opțiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative.

Recomandările adoptate sunt comunicate autorităților competente în vederea inițierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare.

Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta, se mai arată în decizia publicată vineri seara în Monitorul Oficial.

Decizia de constituire a Comitetului a venit în urma dezvăluirilor făcute de o serie de magistrați într-un material realizat de Recorder privind ''Justiția capturată''.