Mărturia torţionarului Cormoş: La două-trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută

| 11 feb, 2014

Florian Cormoş, torţionarul pentru care IICCMER cere urmărirea penală pentru infracţiuni contra umanităţii, a declarat că ar fi trebuit să omoare un deţinut la două - trei zile pentru a fi adevărat ce i se impută şi că deţinuţii mureau înainte să ajungă în lagăr.

Florian Cormoş, care a condus lagărul Columbia de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a declarat că nu are regrete, pentru că nu a făcut nimic în afară de ce era prevăzut în regulament. "În regulament chiar spune că trebuie să ai un comportament normal. Dar se întâmpla să îi mai dai o palmă. Dar să vii să-l omori, să-l chinui...Dar ce-am fost eu? Organ de Securitate?", a declarat Cormoş pentru Gândul.

El a precizat că a condus lagărul Columbia de la Cernavodă timp de trei luni şi nici nu a avut timp să cunoască şantierul. "Veneau cei epuizaţi. Toţi cei epuizaţi de la cele şapte colonii eu trebuia să îi primesc la Cernavodă. Cum să nu moară? Mureau şi pe drum. Să zicem că veneau de la Nazarcea ... pe drum mureau. Păi i-am omorât eu? (...) Dintre toţi comandanţii, numai pe Cormoş îl găseşte. Eu la două, trei zile trebuia să omor un deţinut ca să fie adevărat ce mi se impută", a mai spus torţionarul.

Întrebat dacă au murit deţinuţi la Columbia în perioada în care el a fost comandant, Cormoş a confirmat acest lucru, precizând că a şi anunţat autorităţile de la Bucureşti. "Au murit. A venit doctorul. Am anunţat Bucureştiul: «Veniţi să vedeţi!». V-am spus, au murit pe drum. Asta a fost problema, că îi adunau acolo de la alte colonii", a mai spus el.

Torţionarul a mai recunoscut şi faptul că celor care nu reuşeau să îşi facă norma li se tăia raţia, acest lucru făcându-se din ordinul ministrului. "Ministrul a dat acel ordin, nu cred că s-a mai dat aşa ordin. Se lua de la cel care nu îşi îndeplinea norma şi se dădea la cel care şi-o făcea. Ăla la 4.000, ălălat la 3.000 şi ălălalt la 2.000 de calorii. Ce să iasă de aici? Nu iese genocid? Eu nu l-am aplicat, că nu aveam posibilitate. Nu aveam bucătărie. De ce când am stat la femei una nu a stat la spital? A venit ministrul şi i-am zis: «Cu femeile nu se face Canalul. Se poate cu lopata, roaba şi scândura să lucreze o femeie?» I-am spus să se desfiinţeze. Eu i-am zis că am învăţat asta de la lucru, că de la lucru am plecat. Mâinile îmi erau ca scoarţa. Nu mai spun că patru ani am fost slugă la maghiar, în Ungaria, de la 14 la 18 ani unde m-au găsit trupele române", a adăugat Cormoş.

Întrebat dacă trata diferit deţinuţii politici, el a precizat că nu a avut astfel de deţinuţi.

Florian Cormoş spune că a făcut tot ce a putut pentru deţinuţii epuizaţi, 40 dintre ei fiind în infirmerii, trataţi de medici. "Am chemat doctorul. Le dădea îngrijiri. Doctorul a zis: «Cât am putut, le-am dat, dar ce să fac?!» La proces l-am chemat pe Pavel Ştefan, ministrul (ministru de Interne între 1952 şi 1957, n.r.). L-a chemat în instanţă. Am zis să-l cheme, că el a dat toate ordinele. Instanţa i-a spus: Acuzatul vă pune în sarcină ordinele pe care le-aţi emis. Pavel Ştefan a răspuns: «Toate ordinele au fost în conformitate cu principiile socialismului». «Minte! Minte!», am strigat eu. A tăcut din gură domnul ministru. Să căutaţi actul ăsta. La Ficior actul ăsta îi mai bun", a mai spus Cormoş.

Acesta a negat că ar fi dat declaraţii, chiar şi atunci când i s-a citat dintr-o declaraţie care apare în dosarul întocmit în timpul anchetei, când Cormoş spunea că: "În dorinţă de a mări randamentul în producţie am trecut peste prevederile legii şi am bătut câţiva deţinuţi". "(Izbucneşe în râs, n.red) Dacă i-aş fi bătut acuma… Probabil mi-a scăpat. Eu m-am rugat şi am jurat că nu am dat nici o palmă la un deţinut pentru că nu am avut timp", a spus acesta pentru gandul.info, recunoscând însă că a trimis deţinuţi la carceră atunci când subofiţerii sau cei resposabili comunicau că aceştia erau recalcitranţi cu cadrele, nu îndeplineau normele sau un deţinut îl bătea pe un altul.

Întrebat dacă în ianuarie - februarie 1953 îi trimitea la carceră în ger şi frig, acesta a replicat că nu era chiar aşa frig. "Nu era aşa frig. Aşa o fost. Alea nu trebuiau încălzite. Da eu la Jilava cum am stat? (...) Da' ce trebuie mai mare carceră ca butoaiele ale de ciment? Trebuie mai mare carceră? (...) Păi asta era din lemn, aia era din zid. (râde din nou, n.red) Eu am stat la Jilava în carceră, pe ciment, pe nimic", a mai spus acesta.

Mărturia unui deţinut, Chiorean Gheorghe, potrivit căreia: "Domnul commandant Cormoş m-a bătut în poartă până ce am leşinat şi mi-a zis: «Ai să mergi la muncă pe şantieră fără mâncare şi fără odihnă»", l-a făcut pe Cormoş să râdă. "Ha, ha, ha! Da' puteam eu să fac aşa ceva? Toate, toate sunt… Astea erau oarecum spuse în aşa fel încât să mă acuze. Dacă erau scrise erau suficient. Nu umblau după martori", a mai spus el.

Acesta nu neagă că ar mai fi lovit deţinuţii, însă, spune el, faptul că le-a mai dat câte o palmă nu înseamnă că i-a omorât. "Da, posibil să fi spus. Şi ce? Că am dat o palmă la deţinuţi, da' i-am omorât? Da' i-am omorât cum spun acolo? Eu am spus că eu acolo nu aveam timp de aşa ceva. Mă ocupam să cunosc unitatea şi colonia", a mai spus Florian Comoş, precizând că după '90 nu s-a mai întâlnit cu niciun deţinut. "Eu vă spun că totul a fost pus la cale... Ministerul de Interne a fost pus să facă nişte dosare. S-a pus problema drepturilor omului. Si aşa au făcut dosarele. Mare problemă pentru doi securişti să facă aşa ceva", a mai spus Comoş.

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Florian Cormoş, fost comandant al Coloniei de muncă Cernavodă, pentru inffracţiuni contra umanităţii, acesta fiind al treilea torţionar pentru care IICCMER sesizează procurorii. "Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a solicitat astăzi, 11 februarie 2014, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începerea urmăririi penale împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii. Căpitanul în rezervă Florian Cormoş, astăzi 87 de ani, a săvârşit, din punctul de vedere al Institutului, infracţiuni contra umanităţii, în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în exercitarea pedepselor privative de libertate, fapte prevăzute şi sancţionate de Codul penal actual, articolul 439 alineatul 1, litera j", a declarat marţi, preşedintelui executiv al IICCMER, Andrei Muraru.

El a precizat că acesta este al patrulea nume din lista celor 35 de persoane suspectate de comiterea unor crime politice în timpul regimului comunist, după Alexandru Vişinescu şi Ioan Ficior, în cazul cărora a fost deja începută urmărirea penală, şi Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013.

Căpitanul în rezervă Florian Cormoş a deţinut funcţia de comandant al coloniei de muncă de la Cernavodă în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953.

Andrei Muraru a precizat că IICCMER are dovezi clare că Florian Cormoş a impus un regim de exterminare al celor internaţi administrativ şi al condamnaţilor aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate, în cele patru luni în care a condus Colonia de muncă de la Cernavodă fiind înregistrate 115 decese.

De asemenea, în timpul în care Florian Cormoş a condus Colonia de muncă a fost întregistrat şi un număr mare de infirmităţi permanente.

În aprilie 2013, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

 

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ