Opoziţia, bună şi ea la ceva: la plângeri penale

Eugen Tomac, tânărul lider al Partidului Mişcarea Populară, îl ameninţă pe premierul Victor Ponta că dacă nu publică Hotărârea de privatizare a CFR Marfă în Monitorul Oficial, va depune plângere penală împotriva sa pentru "abuz în serviciu contra intereselor publice". Anunţul nu arată, din păcate, decât aceeaşi lipsă de inspiraţie şi originalitate din partea opoziţiei actuale.

Lipsa de originalitate este dată de faptul că niciunul dintre reprezentanţii opoziţiei actuale nu a avut iniţiativa adoptării unei poziţii publice cu privire la CFR Marfă înainte de ultima ieşire a preşedintelui Traian Băsescu, care a dat tonul prin presiunea la adresa premierului de a publica în Monitorul Oficial Hotărârea privind privatizarea companiei. Lipsa de inspiraţie se poate lesne observa şi în alte plângeri penale, deja celebre, la adresa premierului Ponta, care s-au soldat toate cu NUP-uri.

De remarcat că poziţionarea lui Eugen Tomac cu privire la procesul de privatizare a CFR vine la destul timp de la ultima poziţie publică a lui Traian Băsescu pe aceeaşi  temă. La fel s-a întâmplat şi cu liderul democrat-liberal Vasile Blaga, precum şi cu alţi reprezentanţi ai PDL, care au avut curaj să exprime un punct de vedere pe tema CFR abia după ce Traian Băsescu a dat tonul.

Sigur că între Eugen Tomac şi Vasile Blaga este o diferenţă. Blaga ar vrea sau spune că vrea să se delimiteze de poziţiile lui Traian Băsescu, dar nu reuşeşte în final decât să dea copy paste la poziţiile preşedintelui. Nu acelaşi lucru se poate despre Eugen Tomac şi PMP, care îşi asumă deschis apropierea de preşedinte şi de proiectele sale.

Indiferent că e vorba de Blaga sau de Tomac, un prim pas pentru orice lider care vrea să facă o opoziţie reală (şi mai ales unul nou, precum este Tomac) ar fi să găsească instrumente originale şi eficiente de a-şi exprima opoziţia cu privire la politicile guvernamentale. Ce fel de opoziţie este aceea care nu are niciun fel de autonomie în poziţii şi aşteaptă indicaţiile obosite ale unui preşedinte la fel de obosit? O opoziţie, care după aproape un an de la alegeri este în degringoladă şi care acum pare că îşi găseşte în sfârşit adevărata vocaţie: de opoziţie specializată în plângeri penale.

În aceeaşi lipsă de inspiraţie, reprezentanţi ai PDL sau Noua Republică au mai recurs la astfel de demersuri penale şi în trecut, dar fără niciun succes. În vara fierbinte şi conflictuală a lui 2012, când Traian Băsescu era suspendat, iar PDL şi apropiaţii erau într-o situaţie electorală dramatică, singura pârghie pe care adversarii au mai găsit-o a fost aceea de a face o plângere penală împotriva lui Victor Ponta pe tema plagiatului.

Autorii plângerii (Mihail Neamţu, Adrian Papahagi şi Augustin Ofiţeru) s-au cam dezumflat însă recent, când Parchetul General a decis neînceperea urmăririi penale împotriva premierului, instituţia stabilind astfel că prim-ministrul nu a plagiat in cartea invocată de reclamanţi.

Un alt demers asemănător, la fel de răsunător în epocă, a fost plângerea penală colectivă (printre semnatarii căreia se aflau şi reprezentanţi ai PDL), prin care premierul era acuzat de uzurpare a unor calităţi oficiale, prin  decizia de a reprezenta România la Consiliul European de la Bruxelles, în locul preşedintelui Traian Băsescu. La fel ca şi în cazul celeilalte plângeri, Parchetul „a făcut lumină” în această vară, decizând neînceperea urmăririi penale în cazul participării premierului la Consiliul European de vară din 28 şi 29 iunie 2012.

Mai mult, Parchetul şi-a motivat decizia prin faptul că acel conflict dintre preşedinte şi premier pe tema participării la Consiliu este de competența Curţii Constituţionale, care deja se pronunţase. Or, acest lucru arată lipsa de responsabilitate şi disperarea acelor lideri care nu au alte instrumente de atac şi de opoziţie decât plângerile penale.

Nu ştim dacă ameninţarea lui Eugen Tomac se va transforma sau nu într-o plângere penală, cum nu ştim nici dacă plângerea este întemeiată. Ceea ce poate fi spus însă cu certitudine este că acest gen de demers, pe lângă faptul că este unul lipsit de originalitate şi inspiraţie, este şi unul lipsit de responsabilitate. Atât Blaga cât şi Tomac s-au mulţumit să îl replice pe Traian Băsescu, fără să ia în însă în seamă că, în ultima ieşire publică, preşedintele a făcut un pas înapoi. A continuat să îl atace pe
Victor Ponta cu privire la CFR Marfă, dar şi-a retras acuzaţiile mai vechi făcute la adresa cumpărătorului CFR, nuanţând că suspiciunile sale sunt doar păreri personale şi nu angajează cu nimic nici Preşedinţia, nici CSAT.