România - între stat laic şi păstrarea influenţei BOR

Deși Biserica Ortodoxă Română se bucura în anii 90 de cote astronomice la capitolul încredere, acest indicator s-a aflat în
ultimii ani pe un trend descendent constant, ajungând la un nivel mult scăzut față de cel al românilor care se declară de religie
ortodoxă. Astfel, sondajele recente arată că, deși peste 85% dintre români se declară ortodocşi, Biserica Ortodoxă Română beneficiază de încrederea a sub 70% din totalul populaţiei.

Acest nivel de încredere mai redus comparativ cu anii 90 trebuie pus atât pe seama racordării mai mari a populaţiei la elemente ale culturii laice, cât şi pe seama scandalurilor publice apărute în sânul Bisericii Ortodoxe Române: înalți prelați dovediți drept informatori sau colaboratori ai Securității, afaceri oneroase derulate de preoți influenți, practici religioase demne de Evul Mediu ca în cazul de la Tanacu sau preoți care refuză să oficieze ritualul de înmormântare în cazul în care familiile îndoliate nu au cu ce să achite tarifele pentru asemenea slujbe. Toate aceste scandaluri au afectat încrederea în Biserica Ortodoxă Română și au confirmat pentru unii dintre credincioși zicala românească "fă ce zice popa, nu ce face popa".

În aceste condiții, Biserica Ortodoxă Română avea nevoie de o "lovitură de imagine", care să o ajute să inverseze trendul de
scădere al încrederii de care se bucură în rândul credincioșilor. Procesul de modificare a Constituției a venit din acest punct de vedere chiar la momentul oportun.

Biserica Ortodoxă Română a privit acest moment ca pe o oportunitate de a impune în viitoarea Lege Fundamentală o serie de amendamente care, dacă ar fi adoptate, ar submina în mod semnificativ caracterul laic al statului român. Astfel, după consultări organizate în diferitele regiuni ale țării, Patriarhul Daniel a transmis Comisiei de revizuire a Constituţiei trei amendamente din partea Bisericii Ortodoxe, solicitând sprijinul partidelor politice pentru adoptarea acestora.

În primul rând, Biserica Ortodoxă a cerut o completare a articolului 48, alin 1 cu privire la rolul familiei. În viziunea BOR, articolul ar fi trebuit să excludă în mod explicit căsătoriile între parteneri de același sex: „Familia, elementul natural şi fundamental al existenţei dezvoltării societăţii, se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor şi beneficiază de sprijin şi ocrotire din partea statului şi a societăţii”, se arată în amendamentul BOR.

De asemenea, Biserica Ortodoxă cere menţinerea nemodificată a articolului 32 alin. 7 care garantează libertatea învăţământului religios şi îl garantează inclusiv în şcolile de stat.

În sfârșit, Biserica Ortodoxă Română a cerut modificarea articolului 29 din Constituţie în sensul recunoașterii rolului si importanței BOR și al celorlalte culte în istoria naționala a României si în viața societății românesti, prin următorul amendament: „Statul român respectă credinţa poporului român eminamente religios şi recunoaşte rolul important al Bisericii Ortodoxe Române şi a celorlalte biserici şi culte recunoscute în istoria naţională a României şi în viaţa societăţii româneşti. Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii”, este amendamentul BOR la articolul 29 din Legea Fundamentală.

Pentru a obține adoptarea amendamentelor respective, BOR s-a bazat, pe de o parte, pe dorința partidelor politice de a-și păstra relațiile bune cu o instituție importantă pentru legătura cu electoratul. Pe de altă parte, BOR miza pe rolul hotărâtor pe care îl putea juca, în special la sate, pentru a mobiliza credincioșii să iasă la vot, astfel încât referendumul de modificare a Constituției să poată fi validat. Și de această dată însă, calculele BOR au fost date peste cap după adoptarea legii care prevede scăderea pragului de validare la 30% care facilitează procesul de aprobare a viitoarei Constituţii.

În aceste condiții, BOR pare că nu va reuși să impună cele trei amendamente în viitoarea Constituție. Comisia de modificare a respins propunerea de revizuire care viza recunoașterea rolului BOR și a adoptat amendamentul prin care sunt completate în Legea Fundamentala criteriile pentru care este interzisă discriminarea. Faptul că printre acestea se numără inclusiv orientarea sexuală, face previzibilă respingerea amendamentului propus de BOR legat de interzicerea căsătoriilor între parteneri de același sex.

Pentru statul român, eșecul BOR în a obține adoptarea celor trei amendamente înseamnă păstrarea unei trăsături esențiale a
statului democratic modern de tip occidental: laicitatea. Aceasta nu înseamnă că este negată în vreun fel exprimarea libertății religioase, dar între treburile Cetății și cele al Bisericii există o line clară de demarcație. Modernizarea statului român, racordarea la liniile progresiste ale civilizaţiei euro-atlantice şi, de ce nu, respectul fundamental pentru minorităţi, de orice fel ar fi ele, sunt repere peste care nu se poate trece.

Consecința probabilă va fi că Biserica Ortodoxă Română va fi nevoită să își modifice strategia și să caute înlăuntrul său resorturile necesare pentru a recâștiga încrederea credincioșilor, prin revalorizarea misiunii sale în raport cu societatea românească. Ceea ce îi va aduce infinit mai multe avantaje decât impunerea în Legea Fundamentală a unor amendamente care ar fi particularizat România în rândul Europei și al lumii occidentale și ar fi întors-o în vremuri de mult apuse.