Sondajele confirmă: USL păstrează un avans substanţial în faţa celorlalte partide

Datele publicate de cea mai mare parte a institutelor de sondare a opiniei publice relevă o concordanţă în ceea ce priveşte tendinţele rezultate în urma cercetărilor. Mai precis, este vorba despre o normalizare pe piaţa sondajelor, cele mai importante institute reuşind să surprindă o serie de dinamici similare.

Astfel, cel mai recent sondaj Inscop privind intenţia de vot, realizat la sfârşitul lunii mai – începutul lunii iunie, arată că, dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri parlamentare, 58,8% dintre respondenţi ar vota Uniunea Social Liberală, într-o uşoară scădere faţă de lunile trecute (59,7% în aprilie, 60,1% în martie).

Uniunea Social Liberală este urmată în clasament de PDL cu 15,6% (15,2% în aprilie, 14,1% în martie), Partidul Poporului Dan Diaconescu cu 8,1% (8,2% în aprilie, 9% în martie), Alianţa Dreptate şi Adevăr formată din Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (5,5%), UDMR (5,2%), PRM (3,9%), Partidul Noua Republică (1,8%).

Un sondaj al GSS Avangarde realizat la mijlocul lunii mai surprinde o dinamică similară: 60% ar vota candidaţii USL, 16% candidaţii PDL, 8% candidaţii PP-DD, 5% candidaţii UDMR, câte 4% ar vota candidaţii PRM şi ai Alianţei D.A., 2% candidaţii Mişcării Populare, 1% - candidaţii altor formaţiuni.

O altă cercetare realizată de CSOP în a doua jumătate a lunii mai relevă că USL ar obţine 58% din voturile românilor la următoarele alegeri parlamentare. Astfel, USL este pe primul loc în intenţia de vot a românilor, urmat la o mare distanţă de PDL. USL ar obţine la următoarele alegeri parlamentare un scor de 58%. Spre deosebire de noiembrie anul trecut (53%), alianţa a înregistrat o creştere de 5 procente. PDL ar obţine doar 19% din voturile românilor, înregistrând o mică scădere faţă de noiembrie (20%), dar o creştere faţă de luna martie (17%). Pe locul trei în intenţia de vot a românilor se situează PP-DD cu 9%, în scădere fată de noiembrie anul trecut, când avea 14%. Constant în opţiunile de vot ale cetăţenilor se află UDMR cu 5%, iar pe ultimele locuri sunt PRM, FC şi alte partide cu 3% intenţie de vot.

Nu în ultimul rând, o cercetare realizată de CSCI indică faptul că USL se bucura de o intentie de vot de 68%. In context, 15% dintre romani declara ca ar vota PDL, 7% – PPDD si 5% – UDMR.

Opţiunile de vot pentru Uniunea Social Liberală confirmă faptul că USL îşi conservă scorul obţinut în alegeri, când s-au prezentat la urne puţin peste 40% dintre cetăţenii cu drept de vot. Astfel, menţinerea USL în zona a 60% intenţie de vot este un indicator al încrederii pe care românii o acordă alianţei aflate la guvernare. Deşi au trecut şapte luni de la alegeri, USL păstrează un capital important. Chiar dacă majoritatea cercetărilor sociologice consemnează fie stagnări, fie uşoare scăderi, acestea se încadrează în marjele de eroare şi nu sunt relevante statistic.

În esenţă, cota USL arată că românii sunt mulţumiţi de guvernarea USL şi de măsurile Cabinetului Ponta care au dus la stabilizarea ţării şi au reînscris România pe un trend de creştere economică. Desigur, încrederea de care va beneficia în continuare USL depinde în mod natural de modul în care alianţa aflată la guvernare va reuşi să îşi respecte şi pe mai departe angajamentele pe care şi le-a asumat în faţa românilor.

Partidul Democrat Liberal râmâne la un nivel comparabil cu scorul obţinut de ARD la alegerile parlamentare de anul trecut. Menţinerea PDL în marja rezultatului obţinut în alegerile din decembrie 2012 de către ARD arată că formaţiunea democrat-liberală nu a valorificat de fapt potenţialul de creştere specific un partid de opoziţie. Totodată, este posibil ca stagnarea PDL să fie şi un rezultat al remanenţei imaginii negative a guvernărilor democrat-liberale. Nu în ultimul rând, săgeţile din ultima perioadă trimise de preşedintele Băsescu către PDL precum şi tensiunile vizibile între conducerea centrală a democrat-liberalilor şi grupul intelectualilor au săpat, de asemenea, la credibilitatea formaţiunii în ochii românilor.

Partidul Poporului Dan Diaconescu înregistrează un scor sub cel obţinut la alegerile parlamentare din decembrie 2012, probabil pe fondul diminuării expunerii mediatice a lui Dan Diaconescu şi a închiderii postului de televiziune OTV. În plus, dezertările din ultima perioadă care au afectat puternic PP-DD contribuie la păstrarea partidului în zona nisipurilor mişcătoare.

De asemenea, cercetările care au inclus Alianţei Dreptate şi Adevăr formată din PNŢCD şi Forţa Civică a lui Mihai Răzvan Ungureanu arată că noua formulă politică prin care se încearcă reactivarea brandului victorios din 2004 este departe de a intra în Parlament. Situată undeva între 2% şi 5%, Alianţa DA nu întruneşte cele 8 procente necesare unei alianţe formată din două partide pentru accederea în Parlament.

UDMR păstrează un bazin electoral în jurul a cinci procente. Nu este exclus ca ponderea Uniunii să sufere fluctuaţii în viitoarele sondaje, în condiţiile radicalizării discursului maghiar care a reactivat tema autonomiei pe criterii etnice cu prilejul dezbaterilor referitoare la modificarea Constituţiei.

În ceea ce priveşte PRM, şi aici rezultatele sondajelor concordă. Cele mai multe indică un scor în jurul valorii de 4%. De precizat însă că niciunul dintre sondaje nu a surprins „puciul” din interiorul PRM, reper ce ar putea influenţa semnificativ opţiunile respondenţilor.

În contextul intrării în vacanţa de vară şi în lunile specifice concediilor, este foarte probabil ca ierarhia politică în ceea ce priveşte intenţia de vot să nu sufere modificări semnificative până la toamnă. Eventual, clasamentul actual şi cifrele oferite de majoritatea caselor de sondare a opiniei publice vor varia doar în cazul unor convulsii sau crize majore pe scena politică. Premisele actuale nu indică însă o vară politică la fel de agitată precum cea din 2012.