Summit-ul UE privind funcţiile cheie, în impas. Frans Timmermans nu are susținere

| 01 iul, 09:48

Un acord la care se ajunsese între câţiva lideri europeni pentru a-l numi pe Frans Timmermans ca preşedinte al Comisiei Europene a eşuat la summit-ul de urgenţă al UE de duminică, după ce liderii est-europeni şi de centru dreapta au respins planul.

Socialistul olandez Timmermans părea iniţial favoritul pentru a-l înlocui pe Jean-Claude Juncker ca preşedinte al Comisiei după ce liderii Germaniei, Franţei şi Spaniei au căzut de acord să îl susţină.

Însă ei au întâmpinat o opoziţie neaşteptat de dură din partea Poloniei, Ungariei, Cehiei şi Slovaciei, potrivit News.ro, care citează Reuters. Summit-ul a început cu trei ore întârziere după ce au avut loc mai multe întâlniri bilaterale pentru a se încerca găsirea unei soluţii.

Acest impas subliniază sarcina dificilă a celor 28 de guverne UE, care provin din grupări politice diferite, de a găsi candidaţi pentru funcţiile cheie.

Acest summit este a treia încercare de a numi candidaţi în cele cinci funcţii cheie ale UE pentru următorii cinci ani.

Liderii UE trebuia să aleagă şi viitorul preşedinte al Băncii Central Europene (BCE) însă decizia va fi cel mai probabil amânată din cauza neînţelegerilor.

„A existat o revoltă de centru-dreapta faţă de Timmermans. Ei îşi menţin această poziţie”, a declarat un oficial UE.

Partidul Popular European (PPE) susţine că a câştigat cele mai multe locuri la alegerile europarlamentare din mai şi astfel conform sistemului Spitezenkandidat (candidat principal) ar trebui să numească preşedintele Comisiei Europene. PPE l-a nominalizat pe Manfred Weber.

Cronologia evenimentelor, duminică, 30 iunie:

UPDATE 23.45: Partidul Popular European (PPE, dreapta) a respins duminică acordul de repartizare a funcţiilor de conducere a UE propus la summitul extraordinar convocat la Bruxelles, au afirmat mai mulţi responsabili ai partidului, relatează AFP, informează Agerpres.

„PPE refuză acordul care este propus. Este mort. Nu va fi niciun acord în această seară”, a declarat pentru AFP unul din aceşti responsabili sub acoperirea anonimatului, la finalul unei reuniuni a liderilor europeni membri ai PPE organizate la Bruxelles înainte de summit.

„Niciunul din liderii din PPE nu a acceptat acordul care a fost negociat la Osaka”, a confirmat premierul irlandez, Leo Varadkar, membru al PPE.

PPE revendică din nou preşedinţia Comisiei Europene şi doreşte să îl numească în această funcţie pe candidatul său, germanul Manfred Weber. „Numele lui Weber este în continuare pe masă”, a subliniat Leo Varadkar.

„PPE ca partid a câştigat alegerile şi trebuie să obţină preşedinţia Comisiei Europene. Nu sunt sigur că poate fi încheiat un acord în această seară. PPE nu va propune alt candidat în această seară”, l-a susţinut omologul său croat, Andrej Plenkovic.

PPE era dispus să renunţe la preşedinţia Comisiei Europene şi să sprijine candidatura pretendentului social-democrat, olandezul Frans Timmermans, cu condiţia să obţină preşedinţiile Parlamentului European şi Consiliului European.

În cursul discuţiilor din marja summitului G20 de la Osaka, liberalii au refuzat însă această repartizare. „Acordul a fost distrus”, a deplâns responsabilul PPE.

Propunerea respinsă de PPE prevedea desemnarea lui Frans Timmermans la preşedinţia Comisiei Europene, alegerea lui Manfred Weber (PPE) în fruntea Parlamentului European, atribuirea Consiliului European unui liberal şi desemnarea unui membru al PPE în funcţia de şef al diplomaţiei europene.

ora 20.00: Anterior, tot mai multe surse îl dădeau ca favorit pe olandezul Frans Timmermans pentru preşedinţia Comisiei Europene, relatează Reuters. Frans Timmermans este unul dintre cei mai vehemenți critici europeni ai guvernării PSD-ALDE.

De altfel, Timmermans a avertizat în repetate rânduri cele două partide să înceteze cu controversatele modificări din Justiție, folosind termeni duri, precum ”tragedie”, pentru a descrie situația în care România ar pierde progresele obținute în ultimii ani în lupta anti-corupție.

Deşi se confruntă cu o rezistenţă neaşteptată din partea ţărilor est-europene, Timmermans urmează să fie desemnat după convorbiri între Franţa şi Germania la summitul G20, au declarat pentru Reuters doi diplomaţi şi un consilier al Parlamentului European.

Dacă se va confirma, alegerea va marca o victorie pentru socialişti şi liberali, care au afirmat că UE este tot mai dominată de Germania în poziţiile sale de vârf.

“Se pare că va fi Timmermans la preşedinţia Comisiei”, a declarat pentru Reuters un diplomat implicat în discuţii, opinie împărtăşită de un al doilea diplomat contactat de agenţia britanică de ştiri.

Printre funcţiile de top care urmează a fi ocupate sunt cele de preşedinte al Comisiei, preşedinte al Parlamentului European, preşedinte al Consiliului European, şef al diplomaţiei UE şi preşedinte al Băncii Centrale Europene.

Timmermans, care este în prezent prim-vicepreşedinte al Comisiei şi a fost ministru de externe al Olandei, ar urma să fie confirmat drept alegerea pentru înlocuirea lui Jean-Claude Juncker la dineul liderilor UE de duminică.

Consilierul german al PE Tobias Teuscher a declarat pentru Reuters că preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a propus legislativului comunitar ca postul de şef al executivului european să revină blocului politic social-democrat, al cărui candidat cap de listă a fost Timmermans la alegerile europene din mai.

Timmermans nu este însă agreat de state est-europene precum Ungaria şi Polonia, pentru rolul său în coordonarea poziţiilor Comisiei Europene în privinţa unor încălcări ale statului de drept de către cele două guverne.

În condiţiile în care Franţa şi Germania sunt de mult în dispută nu numai în privinţa candidaţilor, ci şi a regulilor de desemnare a noilor şefi de instituţii, termenul-limită de marţi pentru alegerea preşedintelui Parlamentului European a făcut să devină urgentă o înţelegere care altfel ar fi putut trena timp de luni de zile, susţin diplomaţi.

În conformitate cu procesul “Spitzenkandidat”, germanul Manfred Weber, reprezentantul Partidului Popular European (PPE) ar fi trebuit să devină preşedinte al Comisiei Europene, întrucât grupul PPE a rămas cel mai mare din PE.

Însă preşedintele francez Emmanuel Macron a respins sistemul “Spitzenkandidat”, susţinut de Angela Merkel, care până acum a refuzat să renunţe la el.

Premierul spaniol Pedro Sanchez a sugerat să se înceapă de la zero, după un al doilea summit UE soldat cu un eşec în luna iunie. Multe guverne vor un echilibru între bărbaţi şi femei la şefia instituţiilor UE şi să se evite ca principalele funcţii să meargă doar la guvernele din vestul UE.

Compromisul care a apărut îi va permite lui Weber să devină preşedinte al PE, iar preşedinţia Comisiei îi va fi dată lui Timmermans, pe care Franţa şi Spania îl susţin cu fermitate, potrivit Reuters.

“Ambii candidaţi capi de listă sunt parte a soluţiei - asta este foarte important. După cum arată acum lucrurile, nu se va ajunge la un conflict instituţional”, le-a spus Merkel ziariştilor după summitul G20 de la Osaka, Japonia, unde liderii UE au discutat despre funcţiile de top din blocul comunitar.

Pentru investitori şi pieţele financiare, alegerea cea mai importantă este cea a preşedintelui BCE, care stabileşte rata dobânzii pentru zona euro. Franţa ar putea primi postul, a declarat un diplomat UE, avansând numele lui Francois Villeroy de Galhau, guvernator al Băncii centrale a Franţei. Erkki Liikanen, fost guvernator al Băncii centrale din Finlanda, este de asemenea un candidat pentru a-i succeda lui Mario Draghi.

Totuşi, acest post nu a fost discutat de Tusk în convorbirile cu grupurile din PE duminică şi un diplomat a spus că Angela Merkel a cerut ca postul să fie decis mai târziu.

Printre femeile-candidat pentru cele mai importante joburi de la Bruxelles sunt daneza Margrethe Vestager, acum comisar european pentru concurenţă, bulgăroaica Kristalina Gheorghieva, care activează în cadrul Băncii Mondiale, şi ministrul spaniol al economiei, Nadia Calvino.

Surse AFP: Manfred Weber ar fi renunţat la candidatura sa la preşedinţia Comisiei Europene

Candidatul Partidului Popular European la şefia executivului European, germanul Manfred Weber, care s-a lovit de opoziţia şefilor de stat şi de guvern la summitul din 20 iunie, ar fi renunţat la candidatura sa, relatează duminică AFP, citând apropiaţi ai săi şi mai multe surse din cadrul PPE.

Condiţia sa ar fi fost să fie ales preşedinte al Parlamentului European, ceea ce implică o susţinere a aleşilor socialişti şi de centru.

Retragerea sa ar permite să se stabilească dacă un alt candidat, cel al social-democraţilor, olandezul Frans Timmermans, actual prim-vicepreşedinte al Comisiei Europene, poate obţine majoritatea necesară în Consiliu şi în Parlamentul European pentru a obţine acest post.

Potrivit responsabililor implicaţi în negocieri, tabăra social-democrată s-a angajat să-l voteze pe Manfred Weber, dar a acceptat să-i acorde PPE şi o altă solicitare, preşedinţia Consiliului, pentru a se asigura că partidul de dreapta îl susţine pe Timmermans.

Manfred Weber şi-ar putea anunţa duminică retragerea, o dată asigurat că celelalte familii politice au aprobat “deal”-ul Angelei Merkel.

Cancelarul german a discutat de altfel despre retragerea lui Weber cu omologii săi europeni, francezul Emmanuel Macron, spaniolul Pedro Sanchez şi olandezul Mark Rutte, prezenţi la summitul G20 de la Osaka, potrivit France Presse.

Acordul trebuie încheiat duminică seară şi comunicat şefilor de grupuri politice pentru alegerea preşedintelui noului parlament săptămâna viitoare la Strasbourg.

Actualul preşedinte al Consiliului European, Donald Tusk, s-a întâlnit cu liderii de grupuri în cursul după-amiezii la Bruxelles.

 

“El a spus că o propunere a patru ţări” cu un social-democrat în fruntea Comisiei va fi “discutată în această seară”, a afirmat un eurodeputat.

Prudenţa rămâne totuşi la ordinea zilei printre interlocutorii AFP. “Sunt incapabil să vă spun cum se va termina duminică. “Totul poate capota şi ipoteca alegerea preşedintelui Parlamentului”, a mărturisit un responsabil al PPE.

Dacă olandezul eşuează, mai mulţi responsabili europeni au avertizat că candidata liberală pentru preşedinţia Comisiei, Margrethe Vestager, nu ar obţine nici susţinerea PPE, nici pe cea a social-democraţilor.

PPE ar urma să încerce atunci să propună un candidat extern.

Ţările din grupul de la Visegrad au anunţat că susţin nominalizarea francezului Michel Barnier, negociatorul şef pentru Brexit, un nume pe care Germania îl refuză categoric, potrivit unuia dintre negociatori.

“Franţa a ucis candidatura lui Manfred Weber, Germania nu poate accepta să fie numit un francez”, a explicat el.

Angela Merkel se aşteaptă la discuţii “nu foarte uşoare” pentru desemnarea preşedintelui Comisiei Europene

Cancelarul german Angela Merkel a declarat duminică că nu se aşteaptă la “discuţii foarte uşoare” la summitul de la Bruxelles al liderilor europeni care vor încerca să se înţeleagă asupra nominalizărilor la posturile cheie ale UE, relatează AFP, dpa şi Reuters.

“Având în vedere cum se prezintă lucrurile, nu vor fi discuţii foarte uşoare, cel puţin asta putem spune”, a estimat ea la venirea la summitul unde ar urma să fie desemnat succesorul luxemburghezului Jean-Claude Juncker în fruntea Comisiei Europene.

 

“Vom încerca să fim constructivi. Dar este important, de asemenea, să evităm un conflict interinstituţional, aşa că va dura ceva timp”, a adăugat Merkel.

Eurodeputaţii din Parlamentul European din cele mai mari două grupuri vor ca preşedintele Comisiei Europene să fie ales dintre candidaţii cap de listă la alegerile din mai. Dar ele au pierdut din mandate şi nu au o majoritate în PE, a spus Angela Merkel.

Pentru a fi ales, viitorul preşedinte al Comisiei Europene are nevoie de sprijinul a cel puţin 72% din cele 28 de state membre, care trebuie să reprezinte cel puţin 65% din populaţia UE, notează Reuters.

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ