Tradiţii şi obiceiuri de Sf. Gheorghe. De ce nu se folosesc chibrituri

| 22 apr, 2014

SFANTUL GHEORGHE are multe tradiţii şi obiceiuri. Peste 910.000 de română îşi sărbătoresc, miercuri onomastica de Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, dintre care aproape 730.000 sunt bărbaţi, majoritatea purtând numele de Gheorghe sau Ghiorghe.

SFANTUL GHEORGHE este unul dintre cei mai importanti sfinti in calendarul crestin-ortodox. El se sarbatoreste, in fiecare an, la 23 aprilie. In traditia populara, Sfantul Gheorghe mai este intalnit ca San-George sau Sangeorz, patronul naturii inverzite, al vegetatiei, al vitelor si al oilor.

In credinta populara se zice ca atunci cand broastele canta pentru prima data, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfantul Dumitru) si deschide portile naturii catre viata.

In unele zone, in ziua de Sfantul Gheorghe, barbatul pune ramuri verzi la stalpii portilor, la ferestre si usi, la grajduri si gradini, dar si la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forte malefice. Aceste ramuri se pastrau apoi peste an, ca leacuri impotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dadeau hrana animalelor pentru a le feri de duhurile rele, scrie sfatulparintilor.ro

Se zice ca fetele mari daca priveau intr-o galeata cu apa la miezul noptii, in ajunul zilei de Sangeorz, isi puteau vedea ursitul. In unele zone ale tarii, fetele impleteau cununi verzi si le presarau pe ulita. Apoi urmareau ce feciori calca pe ele. Daca baietii pe care ii indrageau nu calcau cununele, era semn ca fetele urmau sa se marite in acel an. Apoi coronitele erau pastrate peste an pentru vraji de dragoste. In alte zone, fetele mergeau in ziua de Sf. Gheorghe in padure pentru a aduna matraguna, apoi atarnau plantele sub streasina pentru a avea petitori bogati.

Si feciorii aveau ritualurile lor. In ziua de Sfantu Gheorghe plecau in cautarea ierbii fiarelor, planta miraculoasa care deschide orice lacat. De asemenea, in ajun, flacaii puneau intr-o dumbrava, intr-un loc ascuns o galeata cu apa. Apoi, la rasaritul soarelui, in ziua de Sfantul Gheorghe, plecau sa vada galeata. Daca in galeata gaseau iarba verde, era semn ca flacaul se va insura in acel an cu fata care ii era draga. Daca era ceva uscat, era semn ca nu se insoara in acel an. Iar daca gasea pamant, era semn rau si se credea ca feciorul va muri curand.

In unele zone se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul. O alta traditie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune ca cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos intreaga vara.

In ziua de Sangeorz, se aleg ciobanii care urmeaza sa ia in primire oile pana la sarbatoarea de Sf. Dumitru. Gunoiul din adunat in ziua de Sfantul Gheorghe se pune la radacina pomilor, pentru a rodi. Se zice ca data in dimineata de Sf. Gheorghe e multa roua, anul va fi imbelsugat.

In Bucovina, Maramures, Apuseni, Valea Muresului, Turda, mai exista practia Focului Viu. Focul era aprins de flacai, in gospodariile din sat sau pe pasuni. Trebuia folosite exclusiv lemn si iasca pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il directionau catre animale pentru a le apara de strigoi si a le feri de boli. Apoi, tinerii si copiii sareau peste foc pentru a fi feriti de rele si necazuri peste an.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
27 apr, 2014
Breaking news de la BOR
La Patriarhie au fost expuse moaştele Mielului cu O Nară

Începând de astăzi, toţi credincioşii care vor ajunge în zona Dealului Mitropoliei din Bucureşti se vor putea închina la racla cu moaştele Sfântului Miel cu O Nară. Aducerea acesteia în România este rezultatul a patru luni de discuţii purtate între reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române şi călugării de la Muntele Athos. Aceştia consideră că efortul le va fi răsplătit pe măsură, mai ales din punct de vedere financiar.

“Mielul cu O Nară alină suferinţele din sufletele celor care cred în puterea sa vindecătoare. Fără sacrificiul suprem al acestuia, n-am fi ajuns să avem o credinţă bimilenară. Sau dacă am fi avut, aceasta n-ar fi fost desăvârşită. Rugămintea pe care o am faţă de credincioşi este ca aceştia să sărute cuviincios mielul şi să reţină faptul că mai întâi pielea trebuie dată înapoi.” a spus purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, Iulian Capsache.

Viaţa Sfântului Miel cu O Nară a fost una agitată, care s-a terminat într-un mod nefericit. El a fost prigonit de femei, care îl frecau până când i se făcea rău şi vomita. Spre sfârşitul vieţii sale, acesta a fost prins de câteva păgâne care l-au decalotat şi apoi l-au îngropat. În tradiţia populară se spune că Mielul Mântuitor a înviat intr-a treia zi după fripturi şi s-a ridicat la ceruri, iar ortodocşii consideră că expresia “Credincioşi, să luaţi mielul !” este de bine.

Patriarhul Daniel promite că va continua să aducă în ţară rămăşiţe trupeşti ale câtorva sfinţi în perioada ce urmează: “Dacă se vor îmbulzi şi la următoarele sărbători, credincioşii vor avea câteva surprize foarte plăcute printre care se numără moaştele ciocănitoarei Woody şi mantia cuviosului Superman."

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ