Traian Băsescu pune în pericol stabilitatea politică din România

Mulți dintre cei care se arată sceptici în legătură cu o strategie bazată pe astfel de abordări exotice făceau parte până nu demult chiar din cercurile apropiate palatului Cotroceni, ceea ce face ca în prezent comentariile acestora să fie cu atât mai gustate de inamicii politici ai autocratului de la Cotroceni. În mod cert, pe măsură ce se acumulează comentariile critice, spuse cu fereală și off-the-record în plan intern de cei care cunosc bine natura vindicativă a președintelui sau deschis, pe față, în cazul publicațiilor străine atente la evoluția politicii românești, tot mai mulți încep să-și reamintească primele ocazii când natura conflictuală a președintelui a început să iasă la iveală. Ne referim desigur la episodul uitat pe nedrept, al consilierilor care-și dădeau demisiile pe capete, uneori cu o rapiditate direct proporțională cu valoarea socială și profesională a acestora, episod în urma căruia Traian Băsescu a apărut pentru prima oară tuturor care au avut ochi să vadă și urechi să audă ca un președinte de neconsiliat. Pentru cei cu greutate și experiență în științele politice semnele acestea care indicau clar că liderul de la Cotroceni face parte din oamenii politici refractari la consiliere, indicau deopotrivă debutul unei orientări autocratice care s-a și confirmat în anii ce au urmat.

Din această perspectivă, problema reală nu este atât faptul că Traian Băsescu va pierde competiția electorală trăgând în urma sa pe toți cei care-l urmează. În fond numeroase alte forțe politice românești au dispărut la fel, unele precum PNȚCD destul de recent, eșecul acestora nefiind de fel o dramă la nivel național. Locul lăsat liber de perdanții jocului politic a fost ocupat invariabil de forțe emergente. Problema reală, însă, nu este că Băsescu pierde partida ci cum anume o pierde. Din păcate, în prezent s-au înmulțit semnele care indică nu numai intensificarea eforturilor acestuia de comunicare și influențare a electoratului, acestea ar fi în fond normale, ci și glisarea acestora într-o zonă neprincipială și periculoasă. În disperarea celui care nu-și poate accepta propriul eșec, politicianul Băsescu și-a exacerbat veleitățile de ”jucător” într-o zonă neprincipială, unde pare să aplice aceeași tactică a pământului pârjolit pe care au aplicat-o și guvernările PDL. Similar celor care, presimțind că urmează o inevitabilă alternanță la putere, au pasat cu inconștiență îndatoririle ce le reveneau, acceptând decalarea calendarului de scumpiri asumate în fața FMI, lăsând arierate și făcând datorii uriașe al căror termen expira, ca din întâmplare, mereu în perioada imediat următoare și pe nota de plată a celor care-i urmau la guvernare și președintele Băsescu compromite grav pe viitor stabilitatea politică a României.

Precum un copil inconștient care preferă să distrugă ce nu poate păstra, Traian Băsescu execută la ora actuală un sabotaj politic intens care nici nu mai poate fi considerat la adresa guvernului Ponta ci atentează la stabilitatea și performanțele externe ale României.

Că stabilitatea politică a României este forţată de Traian Băsescu a fost remarcată recent și de ministrul de Externe, Corlăţean, care a punctat foarte clar că există o dezangajare la nivelul Cotroceniului în privinţa pactului de coabitare și o activitate nocivă din partea președintelui Traian Băsescu. "Am fost unul dintre cei care, fiind interfaţă a statului cu exteriorul, am simţit avantajele climatului de stabilitate politică, de colaborare interinstituţională, după anul trecut care a fost complicat", a afirmat ministrul de Externe care a mai adăugat că se vede nevoit să facă eforturi să menţină "un minim de colaborare instituţională, în interesul statului".

"După toate jocurile politice şi obstacolele din ultima vreme, şi chestiunea cu CFR Marfă, spun clar că există o dezangajare la nivelul Cotroceniului din pactul de coabitare. Nu pot decât să iau notă de acest lucru", a încheiat ministrul.

Nu este deloc întâmplător că aceste semnale de alarmă vin dinspre Externe. Titus Corlățean este acela care, din prima linie, vede foarte clar efectele sabotajului executat de Traian Băsescu. Acesta neputând să impună și să transmită un mesaj politic coerent și acceptabil pentru electorat în sensul candidaturii Elenei Udrea la Cotroceni, își dezlănțuie frustrările și furia distructivă în toate direcțiile posibile, într-un efort de a arunca România înapoi în izolarea diplomatică din vara anului trecut. De când este nevoit să constate insuccesul proiectului politic popular și inapetența electoratului la un candidat precum Udrea, în mai puțin de 3 luni Traian Băsescu a reușit să pună România pe picior de gherilă atât cu rușii și cu americanii, interferând negativ cu planurile de reconciliere ruso-română pentru regiune, dar și cu celelalte națiuni învecinate, unele dintre acestea fiind până acum în relații tradiționale de prietenie cu țara noastră.

În mai puțin de trei luni, președintele român a fost atenționat sever de ruși, de nemți, de sârbi, umilit cu rece politețe de unguri, încărcând astfel nepermis de mult nota de plată pe externe pentru următoare echipă ce-i va succeda la Cotroceni. O astfel de retragere neprincipială, în debandadă, pe care am mai văzut-o la nivel financiar și economic și la guvernările liberal-democrate, ne face să ne întrebăm serios câte șanse de reușită consideră Traian Băsescu însuși că ar putea avea o echipă populară condusă de Elena Udrea.