Ungureanu (USR) propune reglementarea locuințelor comunitare, după modelul unor așezăminte din state occidentale

În cadrul unei conferințe de presă susținute la sediul USR, parlamentarul a subliniat că statul român ar trebui să facă diferența între un centru care 'exploatează oameni vulnerabili' și o comunitate care îi salvează de la abandon, uneori cu mijloace modeste.

El a anunțat că USR propune spre dezbatere publică și trimite Ministerului Muncii o serie de modificări la HG 268/2026, care reglementează nomenclatorul serviciilor sociale. Ungureanu a precizat că această hotărâre de guvern include deja categoria serviciilor de locuire asistată în comunitate, precum locuințele protejate și centrele pentru viață independentă, dar nu conține o formă suficient de flexibilă pentru persoane abandonate, fără sprijin familial, care au nevoie de ocrotire de bază pe termen lung, fără a necesita îngrijire medicală complexă.

'Vorbim despre un concept care nu este o inovare totală. Sunt asemenea așezăminte în Suedia, în Franța, în Germania, în Marea Britanie, în Italia. Noi le-am definit ca fiind locuințe comunitare de ocrotire și sprijin, care este serviciu social cu cazare, organizat într-o casă sau într-un grup restrâns de case integrate într-o comunitate rurală sau urbană, destinat adulților vulnerabili care nu dispun de locuință, familie sau sprijin suficient și care nu necesită îngrijire medicală continuă ori asistență medicală complexă', a afirmat el.

Ungureanu a explicat că serviciul respectiv ar asigura: găzduire, hrană, igienă, supraveghere, sprijin pentru activitățile cotidiene, acces la servicii medicale și sociale din comunitate și menținerea unui mediu de viață cât mai apropiat de cel familial.

'Această categorie ar acoperi golul dintre: persoana abandonată în stradă sau spital; adăpostul de noapte - care este temporar; locuința protejată - orientată spre viața independentă; centrul rezidențial clasic - care presupune infrastructură și personal specializat; unitate medico-socială sau centru de îngrijire pentru cazuri cu dependență severă', a precizat el.

Deputatul a adăugat că nu se poate pretinde ca un spațiu amenajat într-un sat să aibă aceeași structură de personal și aceeași infrastructură precum un spital sau un centru rezidențial de mari dimensiuni.

'Vom propune o calificare de bază pentru îngrijitori comunitari, realizată inclusiv la locul de muncă, colaborare obligatorie cu medicul de familie, asistentul social și serviciile comunitare, precum și evaluarea periodică a fiecărui beneficiar. Aceste locuințe nu vor putea îngriji cazuri care necesită supraveghere medicală permanentă, proceduri complexe sau îngrijiri paliative specializate. Pentru asemenea persoane statul are obligația să asigure un loc într-un serviciu medical sau social adecvat', a spus deputatul.

Potrivit acestuia, în locuințele comunitare de ocrotire și sprijin ar putea fi primiți: adulți fără locuință sau fără sprijin familial efectiv; persoane vârstnice sau cu dizabilități ușoare sau moderate; persoane capabile să locuiască într-un mediu comunitar cu supraveghere și ajutor pentru activitățile cotidiene; persoane care își exprimă consimțământul sau pentru care admiterea este realizată legal de către reprezentantul desemnat.

'Nu diagnosticul, vârsta ori certificatul de handicap trebuie să fie decisive, ci nivelul real de dependență și riscul medical. (...) Aceste case nu pot substitui un spital, un centru medico-social sau un serviciu de îngrijiri paliative. Acolo sunt alte competențe. Nu ar putea fi admise sau menținute fără transfer către un serviciu adecvat persoane care necesită supraveghere medicală permanentă, oxinogenoterapie continuă, ventilație, aspirație sau alte proceduri complexe, au plăgi grave, escare avansate ori infecții care necesită tratament medical specializat, necesită administrarea tratamentului exclusiv de către personalul medical, prezintă tulburări psihice acute, agresivitate severă sau risc major de suicid, se află în faza terminală și necesită îngrijiri paliative specializate; sunt complet imobilizate și necesită manevre complexe, dacă locuința nu are personalul și dotările corespunzătoare', a detaliat el.

Ungureanu a subliniat că evaluarea trebuie realizată la admitere și repetată periodic.

Deputatul a menționat că proiectul nu vizează doar situația centrului de la Dumbrava, ci a fost elaborat în contextul în care se constată un fenomen de îmbătrânire a populației. De asemenea, este necesară implicarea cultelor, a ONG-urilor și a companiilor, deoarece instituțiile de asistență socială ale statului nu pot face față singure acestor nevoi.

'Astăzi nu propun legalizarea mizeriei și nu propun derogări de la demnitatea umană. Propun reguli realiste, clare și controlabile pentru o categorie de locuire pe care legislația actuală nu o recunoaște suficient: locuința comunitară de ocrotire și sprijin. Aceste case trebuie să asigure: apă, căldură, hrană, igienă, paturi corespunzătoare, siguranță la incendiu, respectarea intimității, acces la medic și protecție împotriva abuzului', a afirmat el.

În opinia lui Ungureanu, 'nu este acceptabil' ca instituțiile statului să trimită oameni abandonați către inițiative private, iar apoi să intervină 'exclusiv prin forță', să evacueze sute de persoane 'peste noapte', fără să explice unde sunt duse, dacă și-au dat acordul și dacă noile condiții sunt mai bune.

'Răspunsul corect este: reglementare, sprijinirea conformării și controlul permanent. Închiderea trebuie să fie ultima soluție, aplicată imediat numai atunci când viața sau integritatea beneficiarilor este într-un pericol real și iminent. Nu vrem nici azile ale groazei, nici oameni abandonați în stradă. Vrem case comunitare decente, transparente și controlate, în care solidaritatea să nu fie pedepsită iar vulnerabilitatea oamenilor să nu fie exploatată', a transmis deputatul.