Bătălia dintre Băsescu şi Ponta se dă pe terenul celor de la Curtea Constituţională

| 21 mai, 2014

În 6 mai, Guvernul a transmis Curţii sesizarea primului-ministru Victor Ponta privind constatarea unui conflict juridic de natură constituţională între Executiv şi preşedinte cauzat de implicarea lui Traian Băsescu în campania electorală prin susţinerea unui anumit partid la alegerile europarlamentare.

'Să analizeze posibilitatea existenţei unui conflict juridic de natură constituţională între Guvernul României şi Preşedintele României. Să stabilească dacă acest conflict este cauzat de implicarea explicită a Preşedintelui României în campania electorală, prin susţinerea unui anumit partid politic la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2014, respectiv la alegerile parţiale pentru Parlamentul României - Camera Deputaţilor şi Senat, din anul 2014, ceea ce încalcă dispoziţiile art. 80 'Rolul Preşedintelui' din Constituţia României, republicată. Să pronunţe o decizie prin care să stabilească în mod clar dacă preşedintele României, în conformitate cu prevederile constituţionale, poate face campanie electorală în favoarea unei formaţiuni politice', se arată în sesizarea către CCR semnată de Victor Ponta.

El argumentează că preşedintele Băsescu, 'în repetate rânduri, cu ocazia unor evenimente publice, şi-a manifestat susţinerea pentru un anumit partid, atitudinea şefului statului concretizându-se atât prin nominalizarea directă a partidului politic pe care îl va vota, cât şi prin popularizarea activă a însemnelor electorale ale acestei formaţiuni politice, respectiv Partidul Mişcarea Populară (PMP)'.

În document este citat contul de Facebook al deputatei Elena Udrea, unde au fost postate, în 2 mai, imagini din care reiese că preşedintele a participat la o discuţie, într-un local din staţiunea Neptun, cu conducerea partidului respectiv, iar ulterior s-a fotografiat cu aceste persoane, pe malul mării, purtând un tricou alb cu iniţialele PMP, sub sigla acestui partid, un măr şi mesajul 'Vote for PMP''.

Totodată, în sesizare este prezentată şi o declaraţie a lui Traian Băsescu din 4 mai susţinută la Palatul Cotroceni.

'Întrebat de jurnaliştii prezenţi la conferinţa de presă dacă nu consideră că gestul său apare ca fiind unul de partizanat politic şi care încalcă prevederile Constituţiei referitoare la rolul preşedintelui României, Traian Băsescu a răspuns: 'Voi vota Partidul Mişcarea Populară. M-aţi întrebat. Dacă nu m-aţi fi întrebat, nu v-aş fi răspuns. Ar fi fost mult mai nepoliticos să nu vă răspund. Deci, eu voi vota PMP', se spune în document.

Autorul sesizării consideră că, prin atitudinea sa referitoare la susţinerea deschisă a unui partid în perspectiva alegerilor, preşedintele a încălcat dispoziţiile art. 80 din Constituţie.

Preşedintele contraatacă

Traian Băsescu a sesizat Curtea în 6 mai în legătură cu un conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi Preşedinţie, generat de refuzul premierului Victor Ponta de a contrasemna decrete ale preşedintelui privind decorarea unor personalităţi ale culturii româneşti, care au asigurat conducerea ICR în perioada 2005-2012.

Şefului statului susţine că premierul a refuzat nemotivat să semneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii unor personalităţi, printre care şi Horia Roman Patapievici.

În 25 aprilie, prin intermediul Cancelariei Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Băsescu a transmis premierului spre contrasemnare două proiecte de decrete de decorare a unor personalităţi care au îndeplinit funcţii de conducere în ICR, precum şi a unor personalităţi din comunitatea românească din vecinătatea României.

'Potrivit uzanţelor, comunicarea între cele două autorităţi în materia conferirii decoraţiilor se realizează prin intermediul Administraţiei Prezidenţiale. Învederăm faptul că potrivit art. 1 din Legea 47/1994 privind serviciile din subordinea Preşedintelui României, republicată (...), Administraţia Prezidenţială este o instituţie publică ce are personalitate juridică, aflată la dispoziţia Preşedintelui României, pentru îndeplinirea atribuţiilor sale; totodată, consilierul prezidenţial este o funcţie de conducere în cadrul acestei structuri, având rang de ministru, iar consilierul de stat având rang de secretar de stat', susţine Băsescu.

Guvernul a restituit în 29 aprilie Administraţiei Prezidenţiale proiectul de decret, precum şi rezoluţia de refuz de contrasemnare a decretului de decorare a unor personalităţi care au condus ICR.

În sesizare se precizează că proiectul de decret a fost însoţit de Memorandumul semnat de preşedintele României, care cuprinde motivele avute în vedere pentru acordarea distincţiilor.

Preşedintele susţine că Victor Ponta a refuzat nemotivat să contrasemneze proiectul de decret privind conferirea unor decoraţii: Ordinul Naţional 'Steaua României' - în grad de Cavaler acordat lui Horia-Roman Patapievici, fost preşedinte al ICR; Ordinul Naţional Serviciul Credincios' - în grad de Cavaler acordat lui Mircea Mihăieş şi Tania Radu, foşti vicepreşedinţi ai ICR; Ordinul Naţional 'Pentru Merit' - în grad de Cavaler acordat lui Dan Croitoru, fost secretar general al ICR.

'Astfel, refuzul contrasemnării este evidenţiat de un simplu 'NU', subliniat urmat de semnătura prim-ministrului şi ştampila rotundă ce se regăseşte pe Nota de transmitere spre contrasemnare semnată de către domnul Gheorghe Angelescu, consilier de stat la Cancelaria Ordinelor din cadrul Administraţiei Prezidenţiale. Prin urmare, refuzul exprimat de prim-ministru, fără a cuprinde vreo motivare, a creat un blocaj la nivel instituţional, generând un conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice implicate în procedura acordării decoraţiilor, respectiv prim-ministrul, pe de o parte, şi preşedintele României, pe de altă parte', mai declară Traian Băsescu.

În opinia şefului statului, raportat la jurisprudenţa constituţională, un refuz nemotivat echivalează cu un drept de veto exercitat de prim-ministru, ce goleşte de conţinut atribuţia constituţională a preşedintelui României de a conferi decoraţii şi titluri de onoare.

Conform sesizării, deşi orice autoritate publică dispune de o largă putere de apreciere, precizarea motivelor pe care se întemeiază refuzul exercitării unei competenţe constituţionale este de esenţa statului democratic, motivarea asigurând transparenţa în exercitarea atribuţiilor constituţionale şi, implicit, o bună administrare.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ