Crima de la Mediaș: Cei trei atacatori erau recidiviști, doi dintre ei eliberați prin recursul compensatoriu

| 14 ian, 12:19

Trei bărbați au fost reținuți în cazul uciderii tânărului de 25 de ani, la Mediaș, doi dintre ei fiind eliberați în baza recursului compensatoriu, iar cel de-al treilea fiind tot recidivist. Unul dintre bărbații eliberați din închisoare înainte de termen avea o condamnare tot pentru omor. Potrivit procurorilor, victima a fost înjunchiată cu 11 lovituri de cuțit și a fost lovită de nenumărate ori cu pumnii și picioarele.

 

Crima s-a petrecut în noaptea de sâmbătă spre duminică, în fața unui club din Mediaș, Poliția fiind sesizată prin 112 că în jurul orei 01.30 un tânăr a decedat în secţia de primiri urgenţe a Spitalului Mediaş după ce a fost agresat de alți trei bărbați.
Reprezentanții Parchetului Tribunalului Sibiu anunță, printr-un comunicat de presă transmis luni, că doi din cei trei atacatori au fost eliberați în baza recurrsului compensatoriu, unul dintre ei având o condamnare tot pentru crimă,
Astfel, agresorii sunt un bărbat în vârstă de 30 de ani (R.M.), din Blaj, județul Alba, eliberat din închisoare în 25 mai 2018, în baza recursului compensatoriu, cu un rest de executat de 777 de zile, un bărbat în vârstă de 38 de ani (O.O.I.), din Mediaş, cu antecedente penale și un altul de 34 de ani (A.P), din Alba Iulia, recidivist, eliberat în 13 ianuarie 2017 cu un rest de 423 de zile.
Potrivit procurorilor, cei trei au mers în clubul Serabeva din Mediaş. În jurul orei 01.05, un grup format din 10 bărbați au intrat în club şi au mers către masa ocupată de cei trei, din acest grup făcând parte și victima (F.M.A) - un tânăr de 25 de ani. Imediat, între cele două grupuri are loc o altercaţie, fiind lovit un martor, dar și unul dintre agresori. Văzând că agresorul lovit se îndreaptă către ei cu un cuţit, membrii grupului din care făcea parte şi victima au ieșit din club și au luat-o la fugă către poarta imobilului, aflată la aproximativ 20-30 de metri distanță. Ei au fost imediat urmați de cei trei atacatori, precum și de ceilalți bărbați din grupul acestora.
Filmul evenimentelor
Procurorii spun că victima a alunecat pe zăpadă şi a căzut, fiind astfel ajunsă din urmă de către doi dintre atacatori, ambii având în mâna dreaptă câte un cuţit. Unul dintre ei (O.O.I.) l-a lovit pe tânăr cu piciorul în cap de opt ori. Concomitent, un alt atacator (R,M) a lovit victima aflată la pământ de 11 ori cu cuţitul în zona picioarelor, fiind împiedicat să mai lovească în continuare cu cuţitul de către primul dintre atacatori, care l-a împins de deasupra victimei, moment în care agresorul s-a dezechilibrat și a căzut în zăpadă în apropierea tânărului lovit. "Imediat după ce R.M. şi O.O.I. încetează să mai lovească victima, apare venind în fugă şi A.P., care se îndreaptă direct către victima aflată la pământ si pe care o loveşte cu pumnii şi cu picioarele tot în zona capului", arată procurorii.
Ei spun că moartea a fost violentă. din cauza hemoragiei externe, ca urmare a unor plăgi tăiate la picioare, "cu secţiune de pachet vascular femural drept (arteră şi venă femurală)". "La autopsie s-au mai constatat leziuni traumatice cranio-faciale şi la nivelul cotului stâng care s-au putut produce prin lovire cu corp dur şi cădere pe un plan dur neregulat, dar care nu au intervenit în determinismul decesului".
Procurorii au emis ordonanțe de reținere pentru cei trei atacatori, pentru omor, lovire sau alte violenţe, iar anchetatorii vor cere Tribunalului Sibiu arestarea preventivă a acestora, pentru o perioadă de 30 zile.
Crima, surprinsă de camere de supraveghere de pe stradă
Modul în care a fost ucis tânărul de 25 de ani, Marius Costăchescu, a fost înregistrat de o cameră de supraveghere amplasată pe strada unde s-a petrecut agresiunea, scrie Turnul Sfatului. Imaginile au fost postate pe Facebook și arată de la început până la sfârșit cum s-au petrecut lucrurile. Se poate observa cum pe stradă apare fugind un grup de tineri, ultimul dintre ei alunecă pe zăpadă, se împiedică și cade. Este ajuns imediat de urmăritori, care încep să-l lovească cu picioarele. Apare apoi cel identificat ca fiind Marius Rusu, care îl înjunghie de mai multe ori cu un cuțit lung. Victima reacționează, dar ultimele lovituri ajung la nivelul gambei victimei. După seria de lovituri cu cuțitul, tânărul este în continuare lovit de alți bărbați, iar Rusu se întoarce și el și-l mai lovește de câteva ori. Tânărul rămâne la pământ, iar mai mulți oameni trec pe lângă el.
Victima este Marius Costăchescu, domiciliat în Biertan, plecat la muncă în ultimele luni în Germania, la Frankfurt, scrie Turnul Sfatului.
Agresorul în vârstă de 30 de ani, eliberat în baza legii recursului compensatoriu, a mai fost condamnat pentru omor.

 

188 dintre deținuții ieșiți din pușcărie în baza legii recursului compensatoriu au comis din nou crime, tâlhării sau violuri
Ministerul Justiției a precizat, într-un răspuns oficial la o interpelare adresată de deputatul PNL Florin Roman, că, 188 dintre deținuții eliberați în baza legii recursului compensatoriu s-au reîntors în închisoare după ce au comis tâlhării, violuri, crime, tentativă de crimă. ​
Potrivit MJ, în perioada 19.10.2017-23.11.2018 au fost eliberați condiționat, în baza legii 10.880 de deținuți. Din totalul acestor persoane, 649 au revenit in unitățile subordonate Administrației Naționale a Penitenciarelor, iar 188 au comis violuri, crime și tâlharii.
În paralel cu eliberarea celor aproape 11000 de deținuți a scăzut dramatic numărul patrulelor poliției naționale. Într-un răspuns oficial la o interpelare, ministrul de interne, Carmen Dan, confirma scăderea numărului patrulelor la nivel national: 3571 în 2016, 3296 în 2017 și 3157 în 2018. Reducerea numărului patrulelor de polițiști și jandarmi este determinata de pensionările masive de la nivelul MAI" mai precizează deputatul liberal, într-un comunicat.
USR a anunțat că va depune luni un proiect de lege de abrogare a legii privind recursul compensatoriu, în baza căreia mii de deținuți au fost eliberați din penitenciare înainte de termen. Proiectul USR va avea un articol unic ce va prevede abrogarea legii intrate în vigoare în 2017.
Legea recursului compensatoriu prevede că deținuții încarcerați în condiții inumane - în special acestea referindu-se la spațiul din penitenciar - beneficiază de șase zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.

 

Istoria proiectului
Guvernul condus de Dacian Cioloș, cu Raluca Prună ministru al Justiției, a adoptat, în ultima luna de mandat, pe data de 23 noiembrie 2016, proiectul de lege privind recursul compensatoriu, care prevedea în esență scaderea a 3 zile din pedeapsa la fiecare o lună de inchisoare executata în condiții precare. Acest proiect a fost clasat de către parlament pentru că pana la finalul legislaturii nu a fost pus pe ordinea de zi.
Ulterior, legea recursului compensatoriu a fost printre primele depuse guvernul condus de Sorin Grindeanu, pe 31 ianuarie 2017, atunci când ministru al Justiției era Florin Iordache, și a suferit o serie de modificări în parlament până la adoptarea acesteia în mai 2017.
Principala prevedere este aceea că deținuții încarcerați în condiții necorespunzătoare beneficiază de 6 zile reduse din pedeapsă pentru fiecare 30 de zile executate.
Proiectul a fost contestat de PNL și USR la Curtea Constituțională, care însă a decis că acesta este constituțional.
Prevederile legii se vor aplica până în 2022, pentru persoanele întemnițate începând cu anul 2012.
Cum au definit cei din Comisia juridică ce înseamnă "condiții necorespunzătoare" de detenție:
a) cazarea intr-un spatiu mai mic sau egal cu 4mp/detinut, care se calculeaza excluzand suprafata grupului sanitar si a spatiilor de depozitare a alimentelor, prin impartirea suprafetei totale a camerei de detinere la numarul de persoane cazate in camera respectiva.
b) lipsa accesului la activitati în aer liber;
c) lipsa accesului la lumina naturală sau aer suficient ori disponibilitatea de ventilație;
d) lipsa temperaturii adecvate a camerei;
e) lipsa posibilității de a folosi toaleta în privat și de a se respecta normele sanitare de bază precum și a cerințelor de igienă.
f) existenta infiltrațiilor umezelii mucegaiului în peretii camerelor de detenție.
Ce mai prevede legea
Față de legea în vigoare, deținuții care prestează muncă remunerată vor beneficia de 4 zile considerate executate pentru trei zile de muncă (un plus de 2,5 zile libere la 30 muncite, față de legea în vigoare), deținuții care prestează muncă neremunerată vor beneficia de 3 zile reduse din pedeapsa pentru fiecare 2 muncite (un plus de 5 zile la 30 de zile muncite față de legea în vigoare), iar deținuții care muncesc pe timp de noapte vor avea două zile reduse dintr-una muncită (un plus de 15 zile la 30 de nopți lucrate față de legea în vigoare).
Un amendament depus la acea vreme de deputatul UDMR Marton Arpad și adoptat apoi prevede posibilitatea "cumpărării" de zile libere în plus, prin renunțarea la remunerație. Astfel, în formă actuală a legii, un deținut care desfășoară muncă remunerată primește 40% din venit, iar 60% va merge către penitenciar. Potrivit amendamentului, dacă deținutul renunta la 40% din remunerație, respectiv cota care îi revine potrivit legii, poate fi încadrat la capitolul "muncă neremunerata", unde sporul de zile considerate executate pentru zilele muncite este mai mare.
La propunerea deputatului PSD Oana Florea s-a votat atunci și eliminarea supravegherii vizuale în cazul convorbirilor telefonice, aceasta precizând că ANP intenționează să mute telefoanele în camera de detenție, intrucât sunt probleme cu scoaterea deținuțlor la telefon.

 

 

Tag-uri:
loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ