Pîslaru: Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă

'Rata de ocupare a forței de muncă în România este o catastrofă. Dacă vă uitați, la categoria de vârstă între 20 și 64 de ani, aceasta este de 69%. România speră să atingă 74,7% în 2030, față de ținta de 78% la nivelul UE. Dar, nu există nicio mișcare anume în această direcție. (...) Asta înseamnă că aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi. Și dacă luăm în considerare migrația se creează tensiunea pe care o avem acum. Dacă privim din perspectiva ratei de ocupare a forței de muncă, pentru bărbați aceasta este de 78,2%, iar pentru femei de 59,5%. Există, așadar, un decalaj de gen de 18,7, unul dintre cele mai mari din Europa', a spus Pîslaru, la Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa, de la București.

Acesta crede că problema deficitului de forță de muncă și de competențe nu este una sectorială și nici una pe termen scurt. El a precizat, în context, că presiunea va crește în perioada 2032 - 2034 când generația 'decrețeilor' se va pensiona.

'Nu există nicio modalitate ca această țară să evolueze fără a investi în capitalul uman. Și nu este vorba despre cheltuieli, ci despre investiții. Are beneficii. Și chiar acum, costul inacțiunii este de fapt uriaș. Și vom fi într-un punct fără întoarcere foarte curând, mai ales când se adaugă problema pensionării, unde o generație mare, numită generația decrețeilor, se va pensiona. Acest lucru se va întâmpla în 2032 și 2034. Și atunci presiunea va fi cu adevărat uriașă, deoarece vor exista mulți oameni care se vor îndrepta spre pensionare, iar piața muncii se va contracta și mai mult', a mai afirmat Dragoș Pîslaru.

Potrivit ministrului, agenda în ceea ce privește deficitul de forță de muncă și de competențe din România nu este una foarte fericită.

'În România nu se înțelege pe deplin că există - ceea ce economiștii numesc - o capcană a veniturilor medii. O țară nu poate crește pe baza consumului și recupera decalajul mai mult decât un anumit nivel permis de productivitatea totală a țării. Și dacă vrem să depășim acest nivel, singurii doi factori acceptați de profesori și teoreticieni, pe de o parte, și de toate guvernele, pe de altă parte, sunt că trebuie să investești în două lucruri principale. Capitalul uman, care include competențe, și inovația, care include modernizarea tehnologiei', a remarcat Pîslaru.

El a adăugat că, în privința ocupării de forță de muncă, există, într-adevăr, măsuri care utilizează oportunități, bani și proiecte finanțate de UE, dar nu și o politică consecventă, integrată, care să includă economia, finanțele, munca, educația, sănătatea ș.a.m.d.

'Și, nu în ultimul rând, avem o problemă a sărăciei, care este foarte ridicată în România. Desigur, sărăcia, după cum știm, afectează complet piața muncii. Vorbesc aici despre sărăcia internă, cu o mare parte a populației active care încă rămâne, undeva la un milion, în jurul salariului minim. Și pentru asta salut lansarea Strategiei Europene Anti-sărăcie', a mai arătat Pîslaru.

Acesta consideră, totodată, că singura modalitate a României de a avansa este să nu se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci și pe bugetul național și pe investițiile din mediul privat.

'Alegerea României a fost să aibă aproximativ 21.000 de proiecte în PNRR. Acum avem un stoc de 8.000 de proiecte de coeziune, foarte mici, foarte dispersate, foarte dificil de gestionat. Singura modalitate a României de a avansa nu este doar concentrarea pe fondurile UE, ci este să privim fondurile europene ca fiind o treime din resurse, banii naționali o altă treime, iar sectorul privat cealaltă treime. Cu acest model 'Trinitate' putem avea de fapt un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro disponibil pentru perioada 2028-2034. Este singura modalitate de a avansa și prin care putem aborda cu adevărat probleme care nu sunt sectoriale, ci critice pentru dezvoltarea României', a subliniat Pîslaru.

Conferința la nivel înalt privind abordarea deficitului și a excedentului de forță de muncă din Europa a avut loc, joi și vineri, la București.

Conform organizatorilor, ELA și EURES, deficitul de forță de muncă continuă să afecteze aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană. Cea mai mare presiune se resimte în sănătate, construcții și ocupațiile tehnice, potrivit unui raport al Autorității Europene a Muncii.

În ansamblu, raportul sugerează că Europa nu se mai confruntă doar cu deficite de forță de muncă pe termen scurt. În multe sectoare, problema devine structurală iar abordarea ei va necesita măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și o cooperare transfrontalieră strânsă.