Cum au reușit românii să-și păstreze credința CREȘTINĂ în timpul ocupației otomane

Până la Tratatul de la Adrianopol din 1829, creştinilor din Giurgiu nu li s-a îngăduit să-şi ridice lăcaşuri de cult deasupra pământului şi nici să aibă clopote în ele. De aceea, pentru a nu-şi pierde credinţa, ei s-au îngropat în pământ, cu Biserica şi cu cimitirele lor, scrie ziarullumina.ro. O mărturisesc documentele vremii (Cartografia bisericilor bucureştene pe anul 1810, o hotărâre a tribunalului turcesc din Giurgiu din 1806), dar mai presus de toate, inscripţia cioplită în piatră, în limba română, cu caractere chirilice, care se găsea la intrarea în  sfântul lăcaş, păstrată astăzi în muzeul episcopiei, care spune aşa: „Inscripţie deasupra monumentului/ Sub acest monument zidit/ Jertfelnic biserici vechi existând/ La anul 1806 în pământ clădită/ Cu hramul Adormirii Maicii Domnului slăvită/ Sub oblăduire otomană fiind/ Neîngăduit deasupra a fi zidită/ La anul 1851 din nou s-a înfiinţat/ Sub acel hram înălţat/ Şi cea veche s-a stricat/ Prin îndemnul părintelui protopop/ Anume Dragan Mirodat/ Sub îngrijirea dumnealor/ Manole Grabobici şi Daniile Denea/ Epitropii acestei biserici/ În a jertfelnicului mărire/ Întru veşnică pomenire/ Scriitor Dascălu Dumitru, an 1859“.

Biserica de sub catedrală

Lucrările de specialitate, precum şi un sondaj arheologic consemnează că biserica îngropată de creştinii giurgiuveni ai veacului al XIX-lea şi urmele cimitirului lor subteran se află parte în latura dreaptă a actualei catedrale, parte în părculeţul din faţa sa.

„Această frumoasă şi monumentală catedrală este simbolul eliberării de sub stăpânirea otomană. În perioada ocupaţiei turceşti, deşi a avut întotdeauna biserici, în Giurgiu, acestea  au fost semiîngropate sau chiar îngropate. Astfel de construcţii se găsesc şi pe malul bulgăresc al Dunării, la Ruse, de pildă.

În biserica de sub actuala catedrală, «biserica din groapă», cum era denumită în trecut, se adunau creştinii, care reuşeau astfel să-şi păstreze identitatea ortodoxă şi cea de neam şi să o transmită generaţiilor viitoare. Catedrala de astăzi, ridicată printr-o decizie a generalului Pavel Kiseleff în 1840-1852, are în fundaţia ei pietre şi elemente de construcţie care provin din zidurile fostei cetăţi a Giurgiului.