De ce este votul prin corespondenţă o mare păcăleală

| 25 iun, 2013

Dezbaterile cu privire la revizuirea Constituţiei au readus în discuţie subiecte care au apărut în mod constant în spaţiul public românesc în ultimii ani. De cele mai multe ori acestea au creat disensiuni între reprezentanţii partidelor politice, fiecare încercând să îşi urmeze propriul scop politic de la un moment dat.

Votul prin corespondenţă este o asemenea temă de dezbatere care a generat reacţii diverse din partea politicienilor români şi a susţinătorilor acestora.

Dreptul la vot este un fundament al statelor democratice, de aceea într-o societate modernă distanţa faţă de o secţie de votare nu trebuie să constituie un impediment în exercitarea acestui drept. Votul prin corespondenţă dă posibilitatea exercitării acestui drept pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, în mod special. Spre deosebire de alegerile unde electorii se prezintă în persoană la o secţie de votare sau îşi exprimă votul în format electronic, în cazul votului prin corespondenţă buletinele de vot sunt distribuite alegătorilor prin poştă.

Votul prin corespondenţă reprezintă o alternativă la votul tradiţional, la urne. Acest tip de exprimare a voinţei electorale este deja folosit în mai multe state europene, printre care Franța, Germania sau Italia, devenind parte a culturii politice din acele ţări. Însă, din punct de vedere al nivelului de democrației aceste state se află peste România, unde corupția și grupurile de interese joacă încă un rol important.

Pentru România, punerea în practică a acestui tip de vot ar însemna un proces foarte greoi, care ar da naştere la foarte multe divergențe. Statul român nu este pregătit în acest moment pentru a trece la alt nivel al participării electorale a cetăţenilor.

Utilizarea acestui tip de exprimare a intenţiei de vot are mai multe dezavantaje, decât avantaje pentru România. În primul rând, statul român chiar şi la 23 de ani de la revenirea la sistemul democratic nu putem spune că este o democraţie consolidată. Instituţiile statului încă suferă la capitolul funcţionare, transparență, dar şi evoluţie spre un sistem mai eficient și mai corect. De asemenea, nivelul de corupţie existent la nivelul României este mult mai mare faţă de statele în care votul prin corespondenţă este utilizat, ceea ce ar duce la o lipsă a încrederii în corectitudinea votului.

Un alt argument pentru care acest tip de vot nu ar trebui aplicat în România în acest moment este dat de o lipsă a statisticilor cu românii plecaţi în străinătate. Faptul că nu se cunosc detalii cu privire la numărul acestora poate oferi premisele necesare unei fraudări a votului, prin printarea unui număr mai mare de buletine de vot. Totodată, lipsa unei monitorizări atente a structurilor diplomatice de către stat constituie un alt punct în minus pentru utilizarea acestui tip de vot.

Implementarea votului prin corespondenţă presupune costuri suplimentare, care constau în livrarea şi printarea buletinelor de vot. Dacă prin votul standard, la urne, prezenţa era asigurată pe banii electorului, în cazul celui prin corespondenţă bugetul necesar va trebui asigurat de stat. În condiţiile economice actuale, statul român nu are nevoie de o cheltuială în plus, dimpotrivă, trebuie urmărită o reducere a cheltuielilor.

Votul de corespondență a fost luat în discuție și în cadrul Comisiei de revizuire a Constituției, însă a fost respins de membrii acesteia. Respingerea acestui tip de vot a oferit celor de la PDL un nou motiv pentru a poza în apărătorii drepturilor cetățenilor români din diaspora. Voci din PDL au considerat decizia Comisiei de revizuire a Constituției drept o îngrădire a dreptului la vot pentru milioanele de români aflați în afara granițelor.

Cristian Preda, europarlamentar PDL și profesor universitar de științe politice, a apreciat că această formă de exprimare a intenţiei de vot a fost respinsă de USL din cauza temerii pe care aceştia o au faţă de un vot masiv al diasporei împotriva lor. Eurodeputatul pedelist a mai spus că o astfel de decizie scandalizează cetățenii români din diaspora.

O altă problemă pe care o ridică votul prin corespondență este că cetățenii români din diaspora, din moment ce au rezidență în alt stat înseamnă că au părăsit România de un timp îndelungat. Stabilirea în alt stat a făcut ca aceștia să piardă contactul cu viața cotidiană din România, putând fi foarte ușor manipulați. De aceea, implementarea votului prin corespondență pentru cei din diaspora ar trebui tratată cu seriozitate, deoarece prin această metodă de vot va crește participarea celor din diasporă, în timp ce în țară va rămâne la același nivel. Astfel se va oferi un rol mult mai mare votului din diaspora, care poate influența decizii politice importante pentru cei rămași în țară. Exemplul cel mai elocvent este dat de realegerea lui Traian Băsescu în 2009 când, în ciuda nemulțumirilor din țară, diaspora a votat pentru actualul președinte, înclinând balanța în favoarea sa.

Cei de la PDL au susţinut acest tip de vot încă din 2009, când sub guvernarea lor a apărut scandalul votului din diaspora. Atunci, opinia publică a ridicat problema numărului de voturi exprimate la o singură urnă, mai ales în Franţa. La acea vreme misiunile diplomatice erau conduse de oameni ai celor din PDL, astfel apărând şi controversele cu privire la fraudarea votului. Reprezentanții PDL vor în acest moment să “legalizeze” procesul pe care l-au pus în practică în 2009 în diaspora, pentru a nu mai fi expuşi unei execuţii mediatice.

Istoricul PDL în ceea ce priveşte votul în diaspora este unul pătat.

Pentru a putea fi pus în practică în România acest nou tip de vot va trebui să mai treacă o perioadă de timp, în care clasa politică să se maturizeze şi să se profesionalizeze, iar interesele de partid şi oportunismul specific politicii româneşti actuale să nu se mai regăsească.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ