De ce ideea unei explozii a prețurilor este falsă

| 08 noi, 2013

Nu trebuie însă să fii neapărat guvernator de Bancă Națională sau vicepreședinte al BEI ca să îți dai seama că ipoteza unei explozii a prețurilor este falsă. Este suficient să arunci o privire asupra realităților din economia românească și să ai câteva cunoștințe minime despre cum funcționează legea cererii și a ofertei ca să realizezi că pur și simplu scenariul unei inflații substanțiale nu se susține.

Nici nu apucaseră bine să se încheie discuțiile dintre cabinet și Fondul Monetar Internațional cu privire la politicile fiscale pe care va fi construit bugetul de anul viitor, că o serie întreagă de așa-ziși analiști, oameni politici și băgători de seamă au și început să proorocească o adevărată apocalipsă a majorărilor de prețuri. Conform acestora, cele câteva taxe și impozite pe care cabinetul dorește să le introducă anul viitor vor produce un efect de-a dreptul devastator, generând un puseu inflaționist care îi va aduce pe români în sapă de lemn.

Nimic mai fals, după cum demonstrează adevărații specialiști. BNR spre exemplu, prin vocea guvernatorului Mugur Isărescu, a dezmințit cât se poate de ferm ipoteza că schimbarea modului de calcul al accizei, noua taxă pe litrul de motorină și benzină sau impozitul pe piscine, stâlpi și alte asemenea construcții speciale ar putea să producă majorări de prețuri semnificative. Guvernatorul a făcut în acest sens trimitere la analizele și scenariile pe care Banca Centrală le-a făcut pentru a testa impactul
măsurilor fiscale preconizate de către cabinetul Ponta, precizând că rezultatul acestora asupra inflației este de-a dreptul neglijabil, în condițiile în care se situează la numai 0,2%. Mesajul său a fost ulterior întărit și de către purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Adrian Vasilescu.

Mai mult, guvernatorul BNR a ținut să își exprime încrederea în politicile fiscale ale guvernului. Astfel, guvernatorul a precizat că ”dozajul” măsurilor fiscale pe care guvernul urmează să le implementeze este echilibrat, apreciind totodată eforturile pe care cabinetul le-a făcut pentru a convinge partenerii internaționali de justețea variantei propuse prin proiectul de buget. ”Mi se pare o soluţie, ca dozaj, destul de echilibrată. Ştim cât de greu s-a ajuns şi la ea", a spus Isărescu.

De aceeași părere este și Mihai Tănăsescu, vicepreședintele Băncii Europene pentru Investiții. „Cred că pregătirea bugetului pe 2014 - aşa cum a fost ea anunţată de curând, pe care o văd ca pe o politică fiscală bugetară prudentă cu o continuitate a consolidării fiscale, dar cu o alocare mai mare de resurse către investiţii, către noi proiecte - arată un tip de comportament care poate să creeze o anumită stabilitate în perioada următoare”, susţine Tănăsescu.

Mai mult, vicepreședintele BEI combate și teza conform căreia introducerea de noi accize la carburanţi şi indexarea accizei cu inflaţia vor conduce la creşteri de preţuri la combustibili. "Există rezerve în cadrul fiecărei companii ca o astfel de măsură să nu conducă neapărat la o creştere de preţuri”, a afirmat Tănăsescu, care susține totodată că introducerea impozitului pe contrucțiile speciale reprezintă un pas pozitiv în perspectiva extinderii bazei de impozitare, prin eliminarea excepțiilor actuale la Codul Fiscal.

Nu trebuie însă să fii neapărat guvernator de Bancă Națională sau vicepreședinte al BEI ca să îți dai seama că ipoteza unei explozii a prețurilor este falsă. Este suficient să arunci o privire asupra realităților din economia românească și să ai câteva cunoștințe minime despre cum funcționează legea cererii și a ofertei ca să realizezi că pur și simplu scenariul unei inflații substanțiale nu se susține.

Chiar dacă s-au făcut pași substanțiali pentru refacerea puterii de cumpărare a populației după măsurile de austeritate extremă luate de către guvernările PDL, românii sunt încă departe de a o duce pe roze. Iar problemele financiare cu care încă mulți dintre cetățenii acestei țări se confruntă se traduc din punct de vedere economic într-un nivel al consumului destul de scăzut.

Or, în asemenea condiții, a scumpi produsele și serviciile ar însemna sinucidere curată pentru orice comerciant sau prestator de servicii, motiv pentru care este de anticipat, așa cum spune în esență și Mihai Tănăsescu, ca aceștia să prefere să amortizeze costurile mai mari cu transportul, reducându-și propria marjă de profit. Ca urmare, prețul final nu va cunoaște o creștere semnificativă.

Mai mult, dacă este să judecăm obiectiv, costurile cu transportul nici măcar nu ar trebui să se majoreze foarte mult. Și aceasta din două motive. Primul vizează modul în care inflația a evoluat în ultimul an. Deși am avut o creștere a prețurilor la benzină și motorină, inflația s-a redus în mod constant, BNR ajungând să își revizuiască prognoza pentru acest an de la 3,1 la 1,8. Al doilea motiv este legat efectiv de impactul noilor taxe asupra prețului carburanților. Dacă în prezent acesta se situează undeva la 5,5 lei, chiar și considerând că întregul cost al accizelor se va reflecta în prețul la pompă, nu se înregistrează decât o creștere de 3 bani pe litru.

Nici în ceea ce privește impozitul pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, nu se susține ipoteza unei majorări semnificative a prețului final. Și de această dată, este de presupus că legea cererii și a ofertei va acționa ca un factor limitator al eventualelor creșteri de prețuri, în contextul în care piața de energie înregistrează un surplus substanțial de producție. În plus, cabinetul a implementat deja măsuri speciale de protecție a consumatorilor vulnerabili.

În sfârșit, chiar dacă vor fi înregistrate unele creșteri de prețuri, acestea vor fi amortizate în final, iar românii nu vor resimți o scădere a puterii de cumpărare. Și aceasta pentru că, la fel ca și în 2012, guvernul a luat toate măsurile pentru a pregăti cum trebuie noul an agricol. Au fost efectuate plăți anticipate în valoare de 500 de milioane de euro, a fost redus costul apei pentru irigații, s-au distribuit subvențiile, s-au construit depozite pentru legume și fructe etc. Altfel spus, s-au creat toate premisele pentru ca România să aibă o producție agricolă bună, și să înregistreze astfel o scădere a prețurilor la alimente, care va compensa eventuale creșteri la alte categorii de produse.

Concluzia nu poate fi așadar decât una singură. Nu există niciun motiv pentru a ne teme că 2014 ar putea să aducă o explozie a prețurilor.

loading...

Ştirile orei

1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
08 noi, 2013
mos teaca
si daca totusi se intimpla?
Mai tzica, domnii astia ce-ai vrea sa spuna? Ca impozitul pe cablu si stilp si fum si cucuie va ingropa consumul si asa napadit de salmonele? Da' cu capul tau stii sa judeci? Da' nu-I bai, ne vedem la ptimavara!

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ