DOSARUL furtului de tablouri: Radu Dogaru va ataca cu recurs în casaţie decizia de condamnare

| 14 mar, 2014

Avocatul lui Radu Dogaru - condamnat definitiv la şase ani de închisoare în dosarul furtului de tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam - a declarat, vineri, că va ataca cu recurs în casaţie decizia Curţii de Apel Bucureşti prin care clientul său a primit această pedeapsă.

"Greşită total maniera în care instanţa de apel a apreciat condamnarea pentru Dogaru Radu. Vom formula recurs sub lumina noului Cod de procedură penală, cu privire la pedepsele şi limitele de pedeapsă pe care le-a acordat, faţă de faptul că au considerat ca toate aceste tablouri făcând parte din patrimoniul cultural. (...) Nu este suficient să te numeşte Matisse, Gaugain sau Rembrandt şi să spui că valoarea tabloului respectiv este inclusă, printr-o procedură normativă legală specială, în cadrul patrimoniului unei ţări. Această simplă semnătură, cu toată valoarea ei, nu este suficientă pentru a fi trecută în regimul de patrimoniu", a spus Cătălin Dancu, avocatul lui Dogaru.

Apărătorul lui Radu Dogaru spune că aşteaptă motivarea soluţiei dată de Curtea de Apel Bucureşti, pentru a formula recursul la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

"Nu avem încă motivarea, avem deocamdată acea scurtă minută a schimbării încadrării a manierei, în care am înţeles că judecătorul a acceptat punctul de vedere al Parchetului cu privire la faptul că vorbim de un furt de bunuri de patrimoniu. (...) Eu aştept, deocamdată, acea motivare. Întrebarea mea cheie, evident, rămâne la care patrimoniu cultural s-a referit instanţa: cel al României sau cel al Olandei? Dacă s-a referit la unul sau la altul, abia aştept să văd pe ce documente concrete a ajuns la concluzia că fac parte dintr-un patrimoniu", a explicat Dancu.

Conform articolului 433 din noul Cod de procedură penală, "recursul în casaţie urmăreşte să supună Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie judecarea, în condiţiile legii, a conformităţii hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile". Potrivit articolului 438 din acelaşi act normativ, unul dintre motivele pentru care hotărârile pot supuse casării se referă la faptul că s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 27 februarie, pe Radu Dogaru la şase ani de închisoare cu executare şi pe Eugen Darie la cinci ani şi patru luni de închisoare, pentru furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, în octombrie 2012.

Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis, astfel, apelurile lui Radu Dogaru şi Eugen Darie, formulate împotriva deciziei din 26 noiembrie 2013, prin care Judecătoria Sectorului 3 i-a condamnat la câte şase ani şi opt luni de închisoare cu executare.

Prin decizia Curţii de Apel Bucureşti au fost reduse pedeapsele lui Radu Dogaru şi Eugen Darie, de la şase ani şi opt luni la şase ani şi, respectiv, la cinci ani şi patru luni de închisoare. Pedepsele acestora sunt cu executare, iar din ele va fi scăzută perioada în care aceştia au stat în arest preventiv.

Instanţa Judecătoriei Sectorului 3 arăta, în motivarea deciziei din noiembrie 2013, că pedepsele aplicate lui Radu Dogaru şi Eugen Darie nu au "caracter spectaculos", care să ofere satisfacţie opiniei publice, ci sunt adecvate restabilirii ordinii publice.

Magistratul Judecătoriei Sectorului 3 care a decis condamnarea celor doi arăta că Dogaru şi Darie provin dintr-un mediu social cu "mare potenţial infracţional", caracterizat de nivel scăzut de trai, mai ales din perspectiva educaţiei şi instrucţiei şcolare "adecvate unei societăţi moderne şi şanselor reale evoluţiei pozitive sociale individuale".

"Această influenţă negativă, care nu a fost atenuată în niciun mod mai ales prin reacţia fermă a organelor judiciare şi a celorlalte instituţii de autoritate publică locală şi statală nu constituie desigur o justifcare sau o circumstanţă scuzabilă a săvârşirii infracţiunilor însă nu pot fi ignorate privitor la persoana infractorului deoarece ar duce doar la aplicarea unor pedepse în cuantum ridicat, iar pedepsele mari nu constiuie în sine nici scopul procesului penal şi nici îndeplinirea necesară a funcţiei de exemplaritate a pedepsei", a scris judecătorul în motivare.

Radu Dogaru a fost judecat pentru furt calificat cu consecinţe deosebit de grave, constituirea unui grup criminal şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor. Eugen Darie a fost acuzat de complicitate la furt calificat, cu consecinţe deosebit de grave şi constituire de grup criminal.

Dogaru şi Darie au recunoscut toate faptele de care sunt acuzaţi în dosarul furtului de tablouri şi au fost judecaţi în procedură simplificată, prevăzută de Codul de procedură penală, pentru a beneficia de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă.

Cereri similare formulate de Alexandru Bitu şi Petre Condrat au fost respinse de instanţă, pe motiv că declaraţiile acestora nu sunt concordante cu probatoriul asigurat de procurori în acest caz. Aceştia sunt judecaţi în continuare în procedură completă, în cadrul căreia vor fi audiaţi, vor fi ascultaţi martori, vor putea propune probe în apărare, după care vor fi ascultate pledoariile finale şi se va da o soluţie. Următorul termen în acest dosar a fost stabilit de instanţa Judecătoriei Sectorului 3 în 14 martie.

În 15 iulie 2013, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată pe Radu Dogaru, Eugen Darie, Alexandru Bitu, Olga Dogaru, Petre Condrat şi, în lipsă, pe Adrian Procop, în dosarul privind furtul celor şapte tablouri de la Muzeul Kunsthal din Rotterdam, valoarea prejudiciului fiind estimată la 18 milioane de euro.

Judecarea dosarului a început în 13 august 2013, la Judecătoria Sectorului 3. La primul termen de judecată, avocaţii celor acuzaţi de furtul tablourilor au contestat expertiza realizată de specialiştii de la Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR), care concluziona că cenuşa analizată în dosarul furtului de la muzeul din Rotterdam, ridicată la percheziţiile din 1 martie 2013, de la locuinţa Olgăi Dogaru, provine din arderea a trei sau patru tablouri realizate în tehnica uleiului pe pânză.

Adrian Procop şi Radu Dogaru sunt acuzaţi că, în noaptea de 15 spre 16 octombrie 2012, au intrat prin efracţie în Muzeul Kunsthal din Rotterdam, cu complicitatea lui Darie, de unde au furat şapte picturi în ulei şi acuarele.

De la muzeul din Rotterdam au fost furate atunci tablourile "Tete d´Arlequin" de Pablo Picasso, "La Liseuse en Blanc et Jaune" de Henri Matisse, "Waterloo Bridge" şi "Charing Cross Bridge" de Claude Monet, "Femme devant une fenêtre ouverte, dite la fiancée" de Paul Gauguin, "Autoportrait" de Meyer de Haan şi "Woman with Eyes Closed" de Lucian Freud.

Alexandru Mihai Bitu este acuzat că a aderat la grupul infracţional şi i-a ajutat pe Dogaru, Darie şi Procop în încercarea de a valorifica tablourile furate, precum şi că a intermediat comercializarea operelor de artă.

Petre Condrat a fost trimis în judecată pentru tăinuire, fiind acuzat că a înlesnit inculpaţilor Dogaru şi Darie valorificarea a două dintre operele de artă, "cunoscând că acestea provin din săvârşirea unei infracţiuni", au precizat procurorii.

Olga Dogaru, mama lui Radu Dogaru, este acuzată că ar fi transportat şi ascuns tablourile care au fost furate de la muzeul din Rotterdam.

Procurorii DIICOT au arătat, în rechizitoriul trimis instanţei Judecătoriei Sectorului 3, că mama lui Radu Dogaru a declarat, la audieri, că a ars tablourile furate de la un Muzeu Kunsthal din Rotterdam, în soba locuinţei sale din comuna Carcaliu, judeţul Tulcea.

Ulterior aceasta şi-a schimbat declaraţia, arătând că ea nu a ars tablourile, aşa cum a susţinut anterior în declaraţie dată în faţa procurorilor.

Procurorii au disjuns cercetările în cazul Olgăi Dogaru, pentru infracţiunea de distrugere calificată cu consecinţe deosebit de grave, pedepsită cu închisoare de la 10 la 20 de ani.

Tag-uri: furt tablouri
loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ