ECONOMICA.net: Ce se întâmplă cu miliardele eliberate de la BNR

| 10 ian, 2014

La mai bine de 5 ani de la începutul crizei financiare, Banca Naţională face un nou pas în "marea relaxare" monetară românească. Leii disponibili pentru creditare sunt mai mulţi şi mai ieftini după ultima decizie a băncii centrale. Se vor duce aceştia în finanţarea economiei sau la finanţarea statului? Vor afecta sau nu leul?

BNR a redus rata rezervelor obligatorii și la depozitele în lei și la cele în valută, de la 15% la 12%, respectiv de la 20% la 18%. De asemenea, dobânda cheie a fost tăiată cu 25 de puncte de bază la 3,75%, informează ECONOMICA.net.

Rezervele minime obligatorii reprezintă cota din pasiv pe care băncile trebuie să o pună BNR şi care nu poate fi astfel împrumutată mai departe. Rezervele repreintă o pârghie prin care BNR controlează disponibilităţile băneşti din sistemul bancar - cu cât nivelul acestora este mai mare, cu atât resursele aflate la dispoziţia băncilor pentru a acorda împrumuturi sunt mai mici. Acestea sunt remunerate cu dobânzi foarte mici de către banca centrală: leii cu 0,59% pe an, euro cu 0,36% (depozitele cu scadenţa mai mare de doi ani sunt scutite de RMO - aici intră mai ales creditele de la băncile mamă acordate sucursalelor din România).

O reducere a rezervelor oferă nu doar mai mulţi bani disponibili pentru creditare băncilor, dar şi perspective să plaseze aceşti bani la ranamente mai ridicate, care să aducă un profit mai mare acţionarilor.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că băncile vor primi înapoi 500 de milioane de euro, respectiv 4 miliarde de lei din reducerea RMO.

Unde se vor duce, însă, aceşti bani, şi care sunt efectele pentru economie.

"În primul rând, reducerea de dobândă este irelevantă. BNR nu lasă bani în piaţă prin dobândă. Când îţi apare o depreciere a leului, BNR va retrage lichiditatea din piaţă şi dobânzile vor urca peste nivelul dobânzii cheie"

"Ca debitor, te ajută cotaţiile cotaţiile robid/robor, dacă ai credit cu dobândă variabilă, dar doar dacă eşti norocos şi nu se face recalcularea dobânzii într-o perioadă cu probleme pe curs"

Cîţu spune că "beneficiarul net al reducerii RMO este statul român".

"Reducerea RMO la euro este cu dedicaţie pentru Ministerul de finanţe, care se împrumută de pe piaţa locală şi în euro. Ministerul de finanţe va împrumuta cel puţin 1,5 mld de euro. Băncile vor cumpăra titluri de stat denominate în euro, la un randament de 3,5% - care va fi prezentat ca o realizare de către guvern -, dar vor fi mulţumite, pentru că până acum nu primeau aproape nimic pentru că îi ţineau la BNR", spune Cîţu.

Leii eliberaţi de la BNR ar trebui, teoretic, să meargă în creditare, însă acest lucru are şanse mici să se întâmple spune Cîţu.

"Dacă ne uităm la cele două componente ale creditării, vedem mai multe probleme. În cazul ofertei, pe lângă costul finanţării, există şi o porblemă de mismatch între resursele atrase şi cele plasate. Apoi, băncile sunt în plin proces de restructurare, au portofoliile pline de gunoi şi e foarte greu să faci două lucruri în paralel, să dai credite şi să astupi găurile. Pe partea de cerere, solvabilitatea firmelor şi a populaţiei a scăzut, în paralel cu înăsprirea cerinţelor de creditare. Condiţiile fiscale sunt mai dure, probabilitatea de şomaj a crescut în ultimii ani", spune economistul.

Pentru a avea o creştere a creditării care să impulsioneze economia, atunci fie băncile trebuie să relaxeze condiţiil de creditare - lucru puţin probabil -, fie este relaxată fiscalitatea, lucru care ar creşte bonitatea firmelor şi populaţiei, prin eliberarea de noi resurse în economie, lucru puţin probabil, de asemenea, spune Cîţu.

Acesta conchide că leii din bănci vor merge tot către finanţarea statului, care se va împrumuta din ce în ce mai ieftin. Însă efectul este unul pervers, crede Cîţu.

Poţi să spui că beneficem mai mult ca societate de costurile mai mici de împrumut ale statului, că dobânzile mici aduc un deficit mai mic. Însă, chiar acest lucru crează premisele ca statul să se împrumute mai mult, pentru că este mai ieftin, deci să facă o datorie publică mai mare, pe lângă faptul că ia resursele care ar putea merge în economie", spune Cîţu.

La calculul deficitului bugetar intră doar serviciul datoriei - dobânzile plătite - nu şi suma împrumutată, care se adaugă la datoria publică. De altfel, după 2008, băncile au orientat creditarea către stat, a cărui datorie s-a triplat în cinci ani ca procent în PIB, de la 13,4% la 37,9%.

Potrivit unor calcule făcute de economistul Bogdan Glăvan, prin multipilcatorul monetar ar putea ajunge în creditare aproape 39 de miliarde de lei, dacă banii ar ajunge în creditare, scrie ECONOMICA.net.

Însă, sumele eliberate de la BNR vor merge în cârpirea bilanţurilor băncilor afectate de creditele neperformante, a căror rată ajunsese la aproape 22% în noiembrie, crede Glăvan.

"Băncile cară în spate un ghiozdan greu cu credite neperformante, profiturile pe care le-au avut până acum sunt mai degrabă rezultatul unei contabilități confortabile. Băncile-mamă nu mai creditează nimic, nu există surse de finanțare pe termen lung. Băncile sunt în chingi. În urmă cu puțin timp domnul Cinteză opinia că “activitatea de creditare nu va cunoaşte o revigorare până în septembrie-octombrie anul viitor”. Mă gândesc că la acea oră luase în calcul efectul deciziei de astăzi, de altfel afirmația sa este identică cu informațiile transmise oficial azi. Tot domnul Cinteză ne spunea că unele bănci au început să folosească banii deponenților pentru a-și achita datoriile către băncile-mamă. Ați înțeles? Băncile au datorii și găuri financiare care trebuie cârpite. Despre asta este vorba", scrie Glăvan pe logec.ro.

Primele efecte: leul e mai slab, statul se împrumută mai ieftin

Dacă pentru a vedea impactul ultimei decizii a BNR asupra creditării mai avem de aşteptat, efectele au apărut deja în ceea ce priveşte cursul de schimb şi dobânzile la care se împrumută statul.

Leul s-a depreciat dincolo de 4,53 de unităţi pentru un euro în şedinţa de joi. Declaraţiile guvernatorului probabil că nu au ajutat moneda naţională. Isărescu spune în conferinţa de după şedinţa de politică monetară că leul ar trebui să se deprecieze, dar nu o va face, şi că deprecierile de până 5% nu reprezintă o atingere adusă zonei de echilibru.

"În mod normal ar trebui să se ducă spre deprecierea monedei, dar eu mă tem că nu o să se întâmple. Şi utilizarea excesivă a cuvântului depreciere, trebuie interpretată puţin (...)Oricum, fără să semnifice niciun nivel de intervenţie sau de altă natură, între 4,40-4,5 sunt 2%, cu mult sub 5% zona de echilibru, pe care o reconfirm acum. Într-un cuvânt, să lăsăm cursul să-şi facă datoria, pentru că el are un rol economic", spune Isărescu.

Cîţu spune că deprecierea leului de ieri, este o reacţie normală a pieţei, având în vedere ratele subunitare la dobânzile overnight. Acesta crede că o depreciere a leului dincolo de nivelurile minime de 4,65 lei/euro atinse în timpul crizei politice din 2012 este foarte posibilă şi că BNR îi penalizează pe debitorii cu credite în euro - a căror sold se află peste nivelurile din 2008.

Analiştii ING cred, însă, că ultima decizie a BNR este favorabilă leului, şi că declaraţiile guvernatorului au fost interpretate greşit, şi recomandă pariul pe moneda naţională. Aceştia consideă că ichiditatea amplă oferă posibilitatea Băncii centrale de a interveni fără a crea presiuni pe dobânzi. De asemenea, deşi admit că ratele pe termen scurt sunt foarte redus şi favorizează o depreciere a leului, dobânzile la titlurile de stat încă oferă o primă substanţială faţă de cele ale ţărilor din regiune.

În pofida deprecierii leului, statul a beneficiat de deciziile din ultima şedinţă de politică monetară. A luat un miliard de lei printr-o emisiune de titluri la 6 luni la o dobândă record de 2%. Şi băncile s-au îngrămădit să ofere bani statului şi au suprasubsrcris de şapte ori oferta. La precedenta emisiune de acest tip, randamentul mediu a fost de 2,78%.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ