România nu îşi permite să arate ca Vestul Sălbatic în ochii Occidentului

Deşi presa a mai transmis câte o informaţie sau două despre vasluienii care strigă lângă câmpul pe care compania americană Chevron trebuia să înceapă lucrările de explorare a gazelor de şist încă din luna septembrie, ştirile despre ce se întâmplă în Vaslui au fost relativ puţine.

Cu toate acestea, focul protestelor a ars mocnit, atent îngrijit de anumiţi reprezentanţi ai ecologiştilor care au campat în zonă, până în dimineaţa zilei de luni, când protestatarii au blocat din nou drumul de acces înspre câmpul pe care angajaţii Chevron trebuiau să înceapă forajele. Desigur, dacă ascultăm “mărturiile” protestatarilor, atunci ni se creează imaginea unor autorităţi care i-au săltat pe bieţii manifestanţi de la cinci dimineaţa pentru ca Chevron să poată săpa în linişte. În realitate, jandarmii prezenţi nu şi-au făcut decât datoria, încercând să-i îndepărteze pe manifestanţi de pe carosabil, folosindu-se tehnicile adecvate şi asigurându-se că circulaţia pe respectivul drum se va desfăşura ulterior în mod normal.

Aceste evenimente nu fac decât să ne reamintească de conduita generală a manifestanţilor care au făcut din micul sat vasluian un loc atât de celebru în România. Chevron are toate autorizaţiile pe care diferitele autorităţi ale statului român trebuiau să le dea în vederea începerii explorării gazelor de şist. Faptul că, sub presiunea manifestanţilor, consilierii locali din Pungeşti au votat de mai multe ori să menţină o interdicţie ilegală în ceea ce priveşte explorarea, interdicţie pe care de altfel doar Prefectura Vaslui are dreptul să o emită, este ilustrativ pentru atitudinea generală a protestatarilor. Acompaniaţi de la Bucureşti de nişte personaje ciudate precum Remus Cernea, manifestanţii încercat să-şi facă propriul lor set de reguli, încălcând în acelaşi timp legile statului român. Cam ca în Vestul Sălbatic.

De asemenea, nu trebuie să uităm că vorbim despre o înţelegere între două entităţi private –  compania americană şi proprietarul respectivului teren – girată de statul român prin mai multe aprobări. Astfel, nu ştiu cum se pot caracteriza acţiunile porotestatarilor, dar în niciun caz ele nu pot fi definite ca legale. Sau poate acţiunile celor dn stradă pot fi considerate normale, dar atunci România nu ar fi o ţară mai bună decât nu-ştiu-ce republică central africană în care legea este facultativă.

Cei care protestează la Pungeşti au devenit atât de fanatici încât elemente precum legile şi normele statului român nu constituie decât nişte detalii peste care se poate trece, din moment ce ei au impresia că au dreptate sau sunt manipulaţi în acest sens de băieţi paraşutaţi în misiune, exponenţi ai unei agende cât se poate de pragmatice. La nivel mai înalt, un asemenea comportament nu poate decât să facă rău imaginii ţării noastre, din moment ce vorbim despre o companie multinaţională care a venit în România să facă afaceri cinstite şi împotriva căreia s-au ridicat o mână de indivizi certaţi şi cu legea şi cu nevoile ţării, şi cu majoritatea cetăţenilor şi, în general, cu România. Şi în orice caz, nu mă refer la bieţii locuitori ai Pungeştiului, dezinformaţi şi păcăliţi de gaşca de tovarăşi veseli din colhozul "ecologist" încropit pe palurile mioritice, despre care pomeneam anterior. În final, mă întreb, oare cum ar arăta oare raiting-ul de ţară al României dacă, prin absurd, mâine dimineaţă cei de la Chevron s-ar hotărî să se retragă din ţara noastră? Sau dacă România ar decide că resursele sale nu se exploatează, pentru că ne place să importăm...