Said Baaklini, acuzat că a intermediat o mită de 3 milioane de euro de la Ioan Niculae

| 04 dec, 13:39

Omul de afaceri Said Baaklini a fost pus sub acuzare de procurorii DNA pentru cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani, în dosarul în care Ioan Niculae și Gheorghe Bunea Stancu sunt cercetați pentru coruperea unor înalți demnitari ai statului.

Procurorii au extins urmărirea penală în acest dosar față de Said Baaklini, reprezentantul firmei Libarom Agri, precum și față de Rajef Sharif Mohammad, reprezentantul Mike Trading (dat în urmărire internațională).

În ordonanța de extindere a urmăririi penale se arată că, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae, patronul grupului SC Interagro SA, a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

Citeşte şi: Ioan Niculae bate recordul la scris în închisoare: Are deja cinci cărţi. Avocatul: Lui Balzac i-aţi făcut calculul?

COMUNICAT DNA

În dosarul penal mediatizat prin comunicatul 1316/VIII/3 din 24 iulie 2015, privind suspiciuni de fapte de corupție săvârșite de Niculae Ioan, patronul grupului S.C. INTERAGRO S.A., de Gheorghe Bunea Stancu, fost președinte Consiliu Județean Brăila și de alte persoane, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus extinderea urmăririi penale față de suspecții:

SAID BAAKLINI, reprezentantul firmei LIBAROM AGRI, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de cumpărare de influență, complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani;

RAJEF SHARIF MOHAMMAD, reprezentantul MIKE TRAIDING (dat în urmărire internațională) sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de complicitate la evaziune fiscală și spălare de bani.

În ordonanța de extindere a urmăririi penale se arată că, în cauză, există date și probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În prima parte a anului 2009, suspectul Ioan Niculae, patronul grupului S.C. Interagro S.A., a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului INTERAGRO.

Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de „lobby” să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de „subvenționare”. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat.

În acest context, suspectul Ioan Niculae i-a promis suspectului Gheorghe Bunea Stancu, președinte al Consiliului Județean Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului României în vederea aprobării Hotărârii de Guvern.

În afara acestor aspecte care au făcut obiectul mediatizării prin comunicatul 1316/VIII/3 din 24 iulie 2015, pe parcursul efectuării actelor de urmărire penală, au rezultat date suplimentare prin care s-au constatat fapte noi și date cu privire la participarea unor alte persoane, după cum urmează:

În cursul lunii martie 2009, suspectul Said Baaklini a contactat și a promis unei persoane care ocupa o funcție de decizie într-un minister că, în cazul în care va realiza intervențiile și demersurile necesare astfel încât să fie adoptat un proiect de hotărâre de guvern ce avea ca scop subvenționarea achiziției de îngrășăminte din producție internă, ceea ce ar fi adus beneficii de peste jumătate de miliard de euro lui Ioan Niculae, patronul INTERAGRO, acesta din urmă îi va da, prin intermediul lui Said Baaklini, înaltului funcționar, suma de 3.000.000 euro.

În urma efectuării urmării penale, s-a stabilit că acțiunile inițiate și coordonate de suspectul Ioan Niculae, care a pus la cale un circuit financiar sub aparența unor tranzacții comerciale între INTERAGRO și LIBAROM, care în realitate nu au avut loc, cu scopul de a externaliza suma rezultată din evaziune fiscală, către o firmă de tip off shore din Insulele Virgine Britanice, au fost sprijinite de reprezentanții firmelor implicate în acest circuit infracțional, mai precis Said Baaklini – reprezentantul LIBAROM AGRI și Rajef Sharif Mohammad – reprezentantul MIKE TRAIDING.

Suspectului SAID BAAKLINI i s-au adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

Citeşte şi: EXCLUSIV. Casa de avocatură a Alinei Gorghiu, CONTRACTE de la consilierul AVAS Alina Gorghiu

În iulie 2015, Ioan Niculae a fost pus sub acuzare pentru cumpărare de influență, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală și la spălare de bani, iar Gheorghe Bunea Stancu pentru trafic de influență.

Tot atunci, s-a început urmărirea penală și față de Nicoleta Toncea, președinte al SC Interagro, Viorel Bărac, director general, și Adriana Guță, director economic, ambii în cadrul aceleiași firme, dar și față de SC Interagro SA, pentru evaziune fiscală și spălare de bani.

DNA preciza că, în perioada 2008 — 2009, între SC Interagro SA și o altă societate specializată în producție agricolă și tranzacții cu produse agricole, s-au desfășurat mai multe tranzacții comerciale ce au avut la bază prestații neexecutate, privind contractul încheiat în august 2008, în valoare de 10 milioane de euro. Obiectul contractului a privit realizarea de materiale promoționale (brelocuri, post-it-uri și standuri) pentru Interagro de către firmă respectivă.

"La solicitarea suspectului Ioan Niculae, sumele de bani au fost 'trecute' formal prin societatea respectivă, pentru ca ulterior, la indicațiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip 'off shore' din Insulele Virgine. Încheierea și derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA și societatea respectivă s-a făcut prin intermediul suspecților Bărac și Guță, care au semnat contractul și s-au ocupat de înregistrarea documentelor financiar — contabile pentru a crea aparența de îndeplinire a prestațiilor. Suspecții au beneficiat de ajutorul suspectei Toncea care, din dispoziția lui Niculae, s-a implicat în realizarea plăților către firmă respectivă", mai spune DNA.

Circuitul financiar de spălare a banilor proveniți din evaziune fiscală, susțin procurorii, a fost inițiat și coordonat de Ioan Niculae și a avut ca scop prejudicierea bugetului de stat cu peste 11,4 milioane lei, reprezentând TVA în sumă de aproape 6,9 milioane lei și impozit pe profit — peste 4,5 milioane lei.

DNA menționa că, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae a inițiat și desfășurat activități de corupere, fiind vizați funcționari publici și înalți demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilități fiscale, privind subvenționarea achiziției de îngrășăminte chimice, cu consecință directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influența suspectului Ioan Niculae, au încercat prin activități de 'lobby' să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deși se cunoștea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de 'subvenționare'. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislației aplicabile la nivelul Uniunii Europene iar consecința directă era că suma necesară unei asemenea facilități fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat. În acest context, Niculae i-a promis lui Gheorghe Bunea Stancu, președinte al CJ Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului în vederea aprobării HG", explica DNA.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ