TRADIŢII din Joia Mare până la Înviere: “Pomenirea morţilor” şi “Pomenirea viilor”

| 09 apr, 18:55

Pregătirea casei şi a "bătăturii", a livezilor şi a gardurilor, pentru ca bucuria Învierii Domnului să poată fi întâmpinată de toţi credincioşii într-un nou început, curat şi pur, sunt câteva dintre activităţile vâlcenilor în zilele din Săptămâna Mare, după cum spune prof. Elena Stoica, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT), citată de Agerpres.

Joia Mare este considerată cea mai importantă zi din Săptămâna Patimilor, atunci când are loc atât pomenirea morţilor cât şi "grijitul copiilor".

"De dimineaţă se face un foc mare în curtea caselor, din boji uscat, pentru alungarea duhurilor rele, după care se pune în mijlocul curţii o masă scundă cu trei picioare şi de jur împrejur scaune. Pe masă se pun străchini cu apă şi linguri de lemn. Se aşteaptă ca morţii să revină la ei acasă pentru a bea şi a mânca. În acest timp ei sunt strigaţi în grădini sau la cimitir. Se numeşte bocet, de regulă îl fac femeile care îi strigă pe cei dragi care s-au dus dintre noi", spune prof. Stoica.

Începând cu ziua de joi şi până la Înviere, credincioşii vor elimina din alimentaţie toate preparatele din urzici şi nu vor mai folosi oţetul la pregătirea salatelor. "Este o tradiţie care se respectă cu desăvârşire pe tot teritoriul judeţului Vâlcea. Gospodinele nu mai gătesc mâncăruri sau ciorbe din urzici, şi nimic nu se mai acreşte cu oţet, începând cu Joia Mare, adică odată cu patimile Mântuitorului. Se ştie că oţetul şi urzicile au fost folosite la torturile la care a fost supus Iisus Hristos şi atunci, evident, se respectă acest sacrificiu. Pentru cei care ţin post sunt celelalte plante cum ar fi loboda, dragaveiul, macrişul sau ciorbele de salate", a precizat Elena Stoica.

La slujba Deniei din Joia Mare, se duce la biserică un coş cu pâine şi un colac pentru pomenirea morţilor care se aşează în faţa altarului pentru a fi sfinţite, după care se dau de pomană. "Tot joi începe roşitul ouălor. Operaţiunea începe joi şi se încheie vineri. Roşitul se face cu frunze de ceapă roşie, niciodată în Vâlcea nu se încondeiază. Anumite ouă se bagă în ciorapi cu frunze de leuştean sau coada-şoricelului pentru a rămâne forma acestora pe ouă. Tot joi încep de fapt pregătirile pentru bunătăţile care se vor pune pe masă de Paşte", spune directorul CJCPCT.

Vineri şi sâmbătă se ţine post negru, nu se mănâncă nimic, iar cine poate nu bea nici apă. Nu se consumă alcool, oţetul este dosit din cămară şi lumea se pregăteşte pentru a merge la slujba de la biserică.

"Copiii cu flori de primăvară în mână, zambile şi narcise, şi părinţii vor trece de trei ori pe sub o masă pusă în mijlocul bisericii. Pe masă sunt aşezate Sfântul Epitaf şi Sfânta Evanghelie. Florile sunt lăsate pe masă iar lumea rămâne la slujbă în continuare. Tot vineri seara se înconjoară biserica de trei ori, cifra trei simbolizând Sfânta Treime", adaugă prof. Stoica.

Ziua de sâmbătă este o zi specială. Femeile vâlcene scot costumul de cununie, cel popular, pe care l-au cusut cu mâna lor, iar copiii primesc haine noi. "Toate acestea se vor purta la slujba de Înviere. Acel costum popular pe care femeile l-au cusut înainte de cununie, special pentru nuntă, este cel care reprezintă puritatea. Este cel mai sfânt costum cu care femeile vor şi înmormântate. Tot sâmbătă se încheie şi grijitul copiilor şi spovedaniile. După care seara, toţi vin cu coşurile cu mâncăruri la biserică şi vor participa la slujba de Înviere. Această slujbă se încheie de regulă la 3 - 4 dimineaţa", spune directorul Centrului judeţean.

Duminică dimineaţa, înainte de a intra în casă, se aşează în faţa pragului o brazdă verde de iarbă, pe care este obligatoriu să se calce înainte de a intra înăuntru. Se împarte paştele sfinţit la cei care nu au putut participa sau rămâne la slujba de Înviere, după care se pregăteşte masa de Paşte. Înainte de a se pune masa, este ritualul ciocnitului ouălor roşii.

"Bărbatul, capul familiei, este cel care începe acest ritual, el este cel care ciocneşte cu femeia, urmează apoi copiii. Cel care are oul spart îl dă celui care i l-a spart. Masa de Paşte este una bogată, ciorba de miel şi friptura de miel nelipsind de pe masa creştinului din Vâlcea", a mai adăugat prof. Stoica.

Fetele nemăritate se spală duminica într-un vas cu apă "neîncepută", unde se bagă un ou roşu şi un bănuţ, pentru a avea o faţă îmbujorată şi parte de bogăţie în viitor.

Ritualul Paştelui nu se încheie însă aici. Duminică, de la ora 17,00, în biserici are loc "Mica Înviere" sau slujba mironosiţelor, unde merge toată familia cu coşuri cu bucate. La finalul slujbei, după ce aceste bucate sunt binecuvântate, creştinii merg în sat şi le împart la vecini.

"Este Pomana viilor de această dată, faţă de Joia Mare unde am avut Pomana morţilor. Duminică seara se încheie cu hora satului, petrecere de nou început, o nouă viaţă, o înfrângere asupra morţii", mai spune prof. Elena Stoica.

 

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ