Un BLESTEM vechi de 1.700 de ani a fost DESCIFRAT

| 26 mai, 2014

Cercetătorii au descoperit un blestem pătimaş înscris pe o tăbliţă de plumb ce datează de acum 1.700 de ani.

Tăbliţa este originară din Antiohia pe Orontes, unul dintre cele mai mari oraşe din estul Imperiului Roman, situat astăzi în sud-estul Turciei, în apropiere de graniţa cu Siria.

Deşi tăbliţa deţinută de Muzeul de Artă al Universităţii Princeton a fost descoperită în anii '30, ea nu fusese niciodată tradusă în întregime până acum. Blestemul găsit pe tăbliţă este scris în limba greacă şi îi este adresat unui zarzavagiu.

Imprecaţia i se adresează lui Iao (numele grecesc al lui Iehova), zeul din Vechiul Testament, cerându-i acestuia să-l blesteme pe un vânzător de fructe şi legume numit Babylas.

"Iao, cel care azvârli cu tunete şi fulgere, loveşte-l şi leagă-l pe Babylas zarzavagiul! Aşa cum ai lovit carul faraonului, aşa să îl loveşti pe Babylas, cu caracterul său neplăcut", este înscris pe una din feţele tăbliţei.

Alexander Hollman, specialistul de la Universitatea din Washington care a efectuat traducerea, s-a declarat surprins de blestemul descoperit pe tăbliţă. "Am mai descoperit blesteme adresate gladiatorilor şi vizitiilor, dar niciodată unul adresat unui zarzavagiu", a declarat Hollman.

Persoana care adresează blestemul nu este identificat, astfel că oamenii de ştiinţă pot doar să speculeze în ceea ce priveşte motivele acestuia. "Există blesteme care au legătură cu dragostea, dar cel de pe această tăbliţă nu conţine limbajul tipic blestemelor din motive sentimentale", a explicat Hollman.

Este posibil ca blestemul să fie rezultatul unei rivalităţi în afaceri, ceea ce sugerează că vânzarea de legume în lumea antică era un domeniu extrem de competitiv.

Numele celui blestemat, Babylas, este acelaşi nume ca cel folosit de un episcop din Antiohia în secolul al III-lea, ceea ce sugerează că zarzavagiul ar fi fost creştin. "Episcopul Babylas din Antiohia este unul dintre primii martiri ai creştinismului", a explicat Hollman.

Iniţial, cercetătorii au crezut că cel care a scris blestemul era evreu, pentru că folosea metafore din Vechiul Testament, însă după ce au studiat şi alte incantaţii antice, au ajuns la concluzia că este posibil să se înşele. "Nu cred că există vreo legătură cu comunitatea evreiască. Incantaţiile greceşti şi romane foloseau de multe ori texte evreieşti fără a le înţelege prea bine", a explicat Hollman.

"Este foarte posibil ca metaforele din Vechiul Testament să fie folosite pentru că acest text are o puternică însemnătate, iar incantaţiile magice folosesc de multe ori texte şi nume puternice. De aceea funcţionează magia, sau cel puţin din acest motiv cred oamenii că funcţionează", a concluzionat Hollman.

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
1 Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
06 iul, 2014
Breaking news de la BOR
Fiindcă nu are încredere în băncile de spéŕmã, un preot a decis să-şi ţină spéŕma în sfântul potir

O consecinţă directă a crizei este că tot mai puţini oameni au încredere în bănci, inclusiv băncile de spéŕmã, arată un sondaj recent. Astfel, un preot inventiv a decis să-şi păstreze spéŕma în sfântul potir, departe de privirile curioase ale credincioşilor sau de eventualele enoriaşe care poftesc la boaşele părintelui.

“Să-mi depun spéŕma la bancă ? Aţi înnebunit ? Nu mi-aş depune nici măcar banii pe care-i obţin prin jupuirea fraierilor care vin să-mi asculte sporovăiala duminicală.” a spus părintele Maricel Pedofileanul. “Ăia de la bancă sunt nişte incapabili, poţi să te trezeşti că îţi pierzi în câteva clipe spéŕma de-o viaţă. Eu fac muncă manuală la fiecare rugăciune, nu vreau să mă trezesc că pleacă vreunul cu toată averea mea într-o valiză.”

Pe de altă parte, există preoţi care aleg să-şi păstreze spéŕma în cădelniţă sau în sticlele cu vin liturgic: “Credincioşii sunt de-a dreptul înnebuniţi după vinul liturgic. Într-adevăr, unii se mai întreabă din când în când de ce are gust bizar şi consistenţă cleioasă, dar le spunem că acest lucru se petrece datorită credinţei noastre bimilenare, vii şi nealterate. Intenţionăm ca în viitorul apropiat să introducem în parohii moaşte marinate în spéŕmã, dar acestea vor fi rezervate enoriaşilor premium, acelora care ne fac reclamă pe net sau postează pe Facebook citate din Arsenie Boca, Ilie Cleopa, Iustin Pârvu şi Petre Ţuţea.”

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ