VESTE TRISTĂ: Producţia de miere de floarea soarelui este COMPROMISĂ

"Producţia de miere de floarea soarelui de anul acesta este foarte mică, iar aceasta are o pondere importantă în producţia generală de miere a României. Am avut o producţie bună la rapiţă şi foarte bună la salcâm, dar la floarea soarelui, probabil că producţia este mai puţin de jumătate din cât ar fi trebui să fie", a subliniat Constantin Dobrescu.

Producţia de miere din floarea soarelui are o pondere de 25% din producţiile pe care se bazează apicultorii. Aceştia susţin că reducerea producţiei a fost cauzată de utilizarea de neonicotinoide pentru acest tip de cultură agricolă.

"Din moment ce au murit albine la floarea soarelui şi producţia este foarte redusă, e clar că trebuie să facem o legătură între cele două fenomene", a afirmat Constantin Dobrescu.

Pesticidele care au o toxicitate deosebită pentru albine aparţin unei noi clase denumită neonicotinoide şi au fost introduse pe piaţa europeană în anul 2000 fiind caracterizate printr-o mare eficienţă pentru că sunt de 7.000 de ori mai toxice decât DDT.

Aproximativ 10% dintre apicultorii care au participat la un sondaj al ROMAPIS au confirmat apariţia unor albine moarte în faţa stupilor precum şi slăbirea excesivă a familiilor de albine, după analizarea stării de sănătate a acestora, la culesul din floarea soarelui.

Constantin Dobrescu susţine că 15% din suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a provenit din sămânţă tratată cu neonicotinoide şi cumva există o corelaţie cu faptul că 10% dintre apicultori sunt cei care au raportat pierderile. Acesta a mai precizat că există posibilitatea ca mulţi apicultori să nu fi răspuns chestionarului.

De asemenea, reprezentanţii ROMAPIS au anunţat că nu sunt de acord cu derogările Ministerului Agriculturii pentru utilizarea acestor substanţe.

"Nu suntem de acord cu ultima derogare care urmează după alte trei serii de asemenea derogări şi ne propunem ca în perioada următoare, dacă se va mai menţine această interdicţie de folosire a neonicotinoidelor în Uniunea Europeană, dorim ca Ministerul Agriculturii să nu mai emită alte derogări. Să lase lucrurile să se desfăşoare şi în România ca în întreaga Uniune Europeană, să vedem cu evoluează agricultura în lipsa acestor neonicotinoide, cum evoluează apicultură, să tragem nişte concluzii", a subliniat Constantin Dobrescu.

Potrivit sursei citate, în martie 2014, MADR a emis trei derogări care au permis utilizarea pentru 120 de zile în România a trei pesticide folosite la impregnarea seminţei de floarea soarelui şi porumb având ca substanţe active imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam. În august 2014, a fost emisă o nouă derogare prin care se permitea utilizarea pentru încă 120 de zile în România a neonicotinoidelor folosite la impregnarea seminţei de rapiţă, iar în februarie 2015, derogările emise pentru 120 zile permit utilizarea seminţei de floarea-soarelui şi porumb impregnată cu neonicotinoide în sezonul curent.

În luna iulie a.c., Ministerul Agriculturii a emis o nouă autorizaţie temporară pentru utilizarea substanţei imidacloprid la tratrea seminţelor de rapiţă. Autorizaţia este valabilă până la finalul lunii octombrie 2015.

Potrivit reprezentanţilor ROMAPIS, neonicotinoidele sunt o clasa de insecticide neuro-active care au o compoziţie chimică asemănătoare nicotinei şi au fost dezvoltate începând cu anii '90 de către firma Bayer. Un neonicotinoid, respectiv idacloprid, este insecticidul cel mai folosit pe plan mondial la ora actuală, iar clotianidin şi tiametoxam sunt alte două dintre cele mai utilizate neonicotinoide.

Neonicotinoidele au un efect toxic mai mic asupra păsărilor şi asupra mamiferelor decât asupra insectelor, comparativ cu familiile anterioare de insecticide. În sol perioada de înjumătăţire a clotianidinului este între 168 şi 6.900 de zile, în funcţie de structura solului. Imidaclopridul se regăseşte până la 2 ani în polenul şi nectarul florilor din culturile netratate, care urmează celei tratate.

Preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea, a declarat recent că producţia de miere din acest an va fi mai mică cu circa 30% faţă de o producţie medie anuală de 22.000-24.000 de tone, din cauza secetei şi a depopulărilor familiilor de albine.

"Producţia de miere din acest an va fi undeva la 60 - 65%, adică în jurul a 16.000 -17.000 de tone din producţia media anuală de 22.000 - 24.000 de tone, însă demult nu am mai reuşit să obţinem astfel de producţii. Practic, producţia va fi comparabilă cu cea din 2014, cel puţin pe culesul din primăvară. Dacă anul trecut ne-a salvat floarea soarelui, acum ne-a salvat salcâmul. A venit seceta aceasta cumplită şi am avut probleme şi cu depopulările familiilor de albine. Pe partea de sud-vest, în judeţul Timiş, au fost depopulări de până la 50 - 60% la unele familii de albine, iar cauzele sunt multiple. În primul rând ar fi seceta, dar şi tratamentele cu pesticide, cu neonicotinoide şi schimbările de climă. Au avut influenţe foarte mari variaţiile de temperatură, de la 1-2 sau 5 grade Celsius noaptea la 40 de grade ziua", a explicat preşedintele ACA.

Cu o producţie anuală de 22.000 -24.000 de tone de miere, România se clasează în topul producătorilor de miere pe locul patru în Europa. Ţara deţine, în prezent, 1,47 milioane de familii de albine şi are în jur de 40.000 de apicultori la nivel naţional, peste 60% dintre aceştia fiind membri ai Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.