Abrudean: Holocaustul a însemnat o exterminare planificată, care a ucis aproximativ 6 milioane de evrei

''Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este o zi a memoriei colective și a responsabilității pentru trecut, prezent și mai ales viitor. Holocaustul a însemnat o exterminare planificată, care a ucis aproximativ 6 milioane de evrei, dar a lovit și alte grupuri persecutate de regimul nazist și de aliații săi. Cifrele explică amploarea, dar nu vorbesc despre pierderile personale. Fiecare om mort a avut o familie, planuri, o casă, o aniversare, un cuvânt de iubire care a rămas nespus, o îmbrățișare care nu a mai fost oferită. Când vorbim despre Holocaust, vorbim despre vieți întrerupte, despre copii care nu au mai ajuns adulți, vorbim despre părinți care nu și-au mai văzut copiii, oameni care au fost umiliți, înfometați, deportați, uciși'', a declarat Abrudean, cu prilejul ceremoniei dedicate Zilei Internaționale de Comemorare a Holocaustului și memoriei victimelor Pogromului legionar antievreiesc din București, organizate de Federația Comunităților Evreiești din România.

Potrivit acestuia, ''astăzi, când trăim vremuri grele și există tensiuni la nivelul lumii întregi, nu avem voie să lăsăm loc răului să crească, să facem loc minciunii''.

''Țara noastră a introdus instrumente legale împotriva organizațiilor și simbolurilor fasciste, rasiste sau xenofobe și sancționează promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime contra umanității. Aceste măsuri contează, dar nu înlocuiesc acțiunile noastre de zi cu zi. Din păcate, în ultimul an, societatea românească a asistat la ascensiunea discursului instigator la ură și manifestărilor extremiste în spațiul public. Observăm în mediul online o proliferare a discursului urii și a teoriilor conspiraționiste, dar și a dezinformării, deghizate în posibile soluții pentru o serie de probleme complexe din societate. În acest context, ziua comemorativă de 27 ianuarie constituie un bun prilej de reflecție asupra măsurilor care trebuie luate pentru a combate aceste fenomene'', a subliniat președintele Senatului.

El a adăugat că ''prezența și proliferarea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură în spațiul fizic, cât și în cel virtual, la nivel internațional și european, relevă necesitatea continuării adoptării unor măsuri ferme pentru prevenirea și combaterea acestor fenomene, având în vedere riscul de translatare a acestor tendințe negative în societatea românească și necesitatea protejării valorilor constituționale ale României''.

''În contextul global actual există riscul ca, pe termen mediu și lung, și în România radicalizarea să devină un fenomen în creștere la nivelul societății, având în vedere expunerea cetățenilor români la diverse ideologii extremiste. Memoria Holocaustului cere acțiune practică. Începe cu felul în care reacționăm la un comentariu, începe cu felul în care corectăm o minciună distribuită online. (...) Vă rog și vă invit la un angajament personal simplu: să nu uităm, să nu relativizăm și să nu tăcem când observăm discriminare. Este importantă dezvoltarea unei culturi instituționale sensibile la pericolele reprezentate de antisemitism, xenofobie, rasism, radicalizare și discurs instigator la ură și necesitatea combaterii acestora, precum și educarea societății, inclusiv la nivelul discursului public și al mass media, cu privire la aceste fenomene și diferitele forme pe care le pot îmbrăca. Memoria victimelor nu înseamnă doar trecut, ea înseamnă felul în care alegem să trăim astăzi, felul în care ne educăm copiii, felul în care ne tratăm vecinii și felul în care reacționăm când vedem că cineva vrea să transforme un om într-o țintă'', a transmis președintele Senatului.