Bolojan: Avem un minus de producție de energie în regiune de peste 4.000 de megawați

Acesta a reamintit că debitele pe Dunăre sunt cele mai mici din ultimii 40 de ani și se situează, astăzi, la aproximativ 1.450 mc/s, iar tendința este de scădere, în așa fel încât în a doua jumătate a acestei săptămâni se va ajunge la debite estimate de aproximativ 1.400 mc/s.

În aceste condiții, premierul interimar a precizat că în urma scăderii debitelor atât pe Dunăre, cât și în celelalte bazine hidrografice, capacitățile de producție pe centrale hidroelectrice sunt limitate.

'Gândiți-vă că doar la Porțile de Fier am pierdut aproximativ 2.000 de megawați. De asemenea, capacitățile de producție pe energie nucleară sunt și ele reduse mult. Țara vecină, Ungaria, și-a redus, din cele patru grupuri de la centrala lor nucleară, trei. Doar un grup funcționează parțial și de la 2.000 de megawați, acolo avem un minim de 1.750 de megawați. Noi suntem în situația în care a trebuit să închidem un grup de la Cernavodă și avem un minus de 550 de megawați. Avem deci un minus de producție în regiune de peste 4.000 de megawați, ceea ce generează un deficit de energie în țările din regiunea noastră - Ungaria, Serbia, Bulgaria, România, Republica Moldova. Suntem în situația în care, la orele serii, între ora 19:00 și 23:00, avem un deficit important de energie pe care îl acoperim din importuri. Consumurile estimate în aceste zile sunt de peste 7.000 de megawați într-o zi, 7.500 - 7.600, cu o reducere de consum de sub 7.000 de megawați în zilele de la sfârșitul săptămânii, așa cum am avut sâmbătă sau duminică. În aceste situații importăm peste 2.000 - 2.500 de megawați zilnic', a precizat Bolojan, care este și ministru interimar la Energie.

Spre comparație, Ungaria importă 4.500 de megawați, iar Republica Moldova 500 de megawați.

'Deci, și din punct de vedere al presiunii importurilor, seara există un o presiune importantă pe care trebuie să acoperim. Dificultățile legate de secetă sunt amplificate în regiunea noastră ca urmare a conexiunilor transfrontaliere limitate cu Europa Centrală și cea de Vest. Unul din subiectele importante în lunile anterioare a fost să dezvoltăm aceste capacități transfrontaliere, să avem acordurile cu Ungaria și Austria pentru a crește capacitatea acestor rețele în așa fel încât, în astfel de perioade, să putem să ne asigurăm importurile din zona Europei Centrale, ceea ce facem și în prezent, pentru că principalele importuri vin pe această relație sau din zona de sud-est a Europei', a precizat Bolojan.

În aceste condiții, el a transmis că, pe plan intern, autoritățile au adoptat măsuri pe mai multe planuri, pornind la capacitate maximă capacitățile energetice și centralele pe gaz din marile orașe, iar în domeniul stocării au fost acordate autorizațiile necesare, astfel încât să intre în funcțiune peste 400 de megawați.

'Am pornit toate capacitățile energetice care sunt în funcțiune în România la capacitatea maximă, centralele pe gaz din marile orașe. Am intrat pe producția de fotovoltaic la maxim, am autorizat tot ce se putea autoriza în domeniul stocării, în așa fel încât să intre cât mai repede în funcțiune, peste 400 de megawați au fost autorizați numai în ultimele 20 de zile. Am făcut deci, din punct de vedere al capacităților interne, tot ceea ce se putea să avem o producție maximă', a punctat sursa citată.

Potrivit acestuia, un obiectiv important este menținerea în funcțiune a Grupului 2 de la Cernavodă, iar fiecare zi câștigată cu acest grup în funcțiune înseamnă peste 650 de megawați, adică aproape 10% din producția de energie din România în producție în bandă, cu producția foarte valoroasă seara, care stabilizează sistemul energetic.

Din cauza debitului redus al Dunării, Unitatea 1 a CNE Cernavodă a fost oprită controlat în 28 iulie. Cele două unități ale centralei de la Cernavodă au o capacitate de 700 MWe fiecare și acoperă aproximativ 20% din totalul producției cu unități dispecerizabile din România.

La finalul săptămânii trecute, autoritățile au declarat stare de alertă la nivel național în România, pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică, din cauza secetei și a debitelor scăzute pe râuri și pe fluviul Dunărea.