Sondaj INSCOP: Care sunt instituţiile în care au încredere românii

| 07 feb, 2014

Primăria, Armata, Biserica şi NATO sunt instituţiile în care românii au cea mai mare încredere, relevă barometrul INSCOP. La polul opus se regăsesc băncile şi partidele.

Potrivit sondajului INSCOP, topul încrederii în instituţiile politice (realizat prin cumularea opţiunilor încredere multă şi foarte multă din totalul populaţiei fără non-răspunsuri) este condus de Primării cu 44% (41,1% în noiembrie 2013). Urmează Guvernul - 32,4% (34,6% în noiembrie), Consiliile judeţene - 32,1% (33,5% în noiembrie), Curtea Constituţională - 31,6% (32,4% în noiembrie), Preşedinţia - 23,8% (25,6% în noiembrie), Parlamentul - 21% (25,5% în noiembrie) şi partidele politice - 13,2% (15,3% în noiembrie).

"Pierderea de încredere care afectează în bloc principalele instituţii politice trebuie pusă atât pe seama scandalurilor conjuncturale care au lovit fiecare dintre aceste instituţii (Parlamentul sau Preşedinţia, de exemplu), cât şi prin efectul natural de erodare resimţit mai puternic în sezonul rece când populaţia, preocupată de costul mai mare al vieţii, evaluează mai sever actorii publici (Guvernul)", afirmă directorul INSCOP Remus Ştefureac, într-un comunicat de presă.

În ierarhia instituţiilor executive, pe prima poziţie se situează Armata cu 65,8% (faţă de 67,6% în noiembrie), urmată de Jandarmerie cu 57,6% (57,1% în noiembrie), BNR 50,7% (faţă de 50,4% în toamnă), Poliţie 47,7% (faţă de 46,2% în noiembrie), SRI 47,5% (faţă de 48,3%), SIE 44,6% (faţă de 47,7%) şi DNA 43,8% (faţă de 43,4%).

În privinţa instituţiilor sociale sau private, Biserica beneficiază de cea mai multă încredere, cumulând 62% încredere multă şi foarte multă, faţă de 65% în luna noiembrie. Biserica este urmată de Universităţi cu 47,5% faţă de 48% în noiembrie 2013, presă cu 36,3% (faţă de 37,5% în noiembrie), organizaţiile societăţii civile cu 34,2% (faţă de 37,5%), sindicate 23,5% (faţă de 25,2% în noiembrie), patronate 19,9% (faţă de 20,9% în noiembrie 2013) şi bănci 17% (faţă de 20,7%).

'Băncile ajung la un minim absolut de încredere în condiţiile în care 83% din populaţia care exprimă o opţiune nu are încredere în acestea. Semnalul este foarte prost nu doar pentru bănci, ci pentru economie în ansamblu. Este rezultatul unei perioade îndelungate de austeritate la care se adaugă şi nemulţumirea populaţiei faţă de dobânzile mari care menţin un nivel ridicat al ratelor şi blochează creditarea în condiţii similare cu cele din Vestul Europei în ceea ce priveşte costul creditelor şi protecţia clienţilor', a mai precizat Ştefureac.

Barometrul indică pentru instituţiile internaţionale următoarea ierarhie: NATO - 50,4% (51,4% în noiembrie 2013), ONU - 50,2% (52,7% în noiembrie), UE - 47% (48,6% în noiembrie), Parlamentul European - 43,7% (faţă de 45,4%), Comisia Europeană - 42,9% (44,7% în noiembrie), Banca Mondială - 30,7% (31,8% în noiembrie), FMI - 22,7% (23,5% în noiembrie).

Banca Mondială şi FMI rămân, pe fondul crizei, cele mai nepopulare instituţii internaţionale.

'Este o dinamică interesantă în ceea ce priveşte locul întâi în ierarhie. În a doua jumătate a anului 2013, ONU conducea topul încrederii în instituţiile internaţionale, NATO rămânând pe locul al doilea. În ianuarie 2014, fără o modificare semnificativă a cifrelor, şi fără a se înregistra diferenţe semnificative între cele două, NATO a trecut formal pe primul loc. Este posibil ca această reapropiere a scorurilor celor două instituţii să fie şi în contextul în care tulburările din Ucraina vecină au reactualizat ideea de stabilitate şi siguranţă cu care românii asociază în general NATO', a afirmat coordonatorul programelor INSCOP Research, Darie Cristea.

Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului Adevărul în perioada 16 - 21 ianuarie 2014 pe un eşantionul de 1054 persoane.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ