Care sunt măsurile de creare a locurilor de muncă în 2014

| 23 apr, 2014

2013 a reprezentat anul în care economia românească a înregistrat o serie de recorduri greu de anticipat, mai ales după cât de severă a fost lovită ţara noastră în timpul crizei economice din 2009. Anul trecut, economia românească a crescut cu 3,5%, în timp ce inflaţia măsurată în decembrie 2013 a atins minimul istoric de 1,55%, aceste date fiind rezultatul anului agricol excelent şi producţiei industriale în creştere.

Pe de altă parte, evoluţia pieţei forţei de muncă este încă incertă. De exemplu, rata şomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată în februarie 2014 la 7,2%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de ianuarie şi la acelaşi nivel din februarie 2013. Această dinamică este în primul rând rezultatul faptului că piaţa forţei de muncă se realiniază mai greu la evoluţiile macroeconomice. În aceste condiţii, este nevoie ca autorităţile să intervină, creând permisele ca dinamica economică pozitivă să se traducă şi în creşterea numărului locurilor de muncă disponibile.

Din acest punct de vedere, guvernul condus de Victor Ponta a anunţat în ultima perioadă o serie de măsuri menite să scadă şomajul din România, prin stimularea integrării rapide a noilor intraţi în câmpul muncii sau prin angajarea şomerilor deja existenţi. Privite în ansamblu, măsurile pot fi împărţite în politici globale, adresate tuturor angajatorilor şi angajaţilor, şi în măsuri specifice problemelor unor anumite categorii socio-demografice.

Proiectul executivului care va avea cel mai mare impact este reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS-ului perceput angajatorilor. Această măsură este importantă deoarece ea va influenţa în bine evoluţia cheltuielilor lunare pe care un angajator trebuie să le suporte în ceea ce priveşte mâna de lucru pe care au contractat-o. Taxele ridicate pe care întreprinzătorii trebuie să le plătească statului reprezintă încă un motiv pentru care aceştia sunt reticenţi să făcă noi angajări sau să fiscalizeze o parte din mâna de lucru pe care o folosesc deja.

Scăderea CAS-ului trebuie însă privită în legătură cu o altă măsură anunţată de executiv şi care va intra în vigoare tot de la 1 iulie 2014. Este vorba despre renunţarea la impozitul pe profitul reinvestit, taxă care în multe cazuri reprezintă motivul pentru care întreprinzătorii nu pot să îşi extindă afacerile într-un mod sustenabil. Pe lângă faptul că prin această măsură executivul vrea să stimuleze capitalizarea economiei româneşti din surse interne, există şi o miză legată de scăderea şomajului. În fond, orice firmă ce caută să se extindă va face noi angajări.

Împreună, reducerea CAS-ului şi renunţarea la impozitul pe profitul reinvestit reprezintă două măsuri complementare care vor avea un efect conjugat, asigurându-le oamenilor de afaceri resurse investiţionale şi posibilitatea de a face noi angajări. Cele două măsuri reprezintă astfel stimulente importante pentru întreprinzătorii ce îşi doresc să îşi extindă companiile şi care, pe cale de consecinţă, ar fi intersaţi să atragă oameni de pe piaţa forţei de muncă.

Tot la categoria măsuri generale intră şi o facilitate de care se vor bucura acele firme care fac angajări masive. Astfel, pentru companiile care, de la 1 iulie, vor crea minim 20 de locuri de muncă noi, statul va suporta jumătate din valoarea acestor posturi nou apărute. Această schemă, care va fi implementată timp de şapte ani, reprezintă un ajutor substanţial acordat companiilor medii şi mari, care asigură o mare parte din locurile de muncă nou create în economia românească.

O altă parte a strategiei executivului de a îmbunătăţi evoluţia pieţei forţei de muncă este reprezentată de stimularea mobilităţii forţei de munca. Astfel guvernul va oferi mai multe facilităţi acelor angajaţi care se vor încadra într-o localitate aflată la o distanţă de peste 50 km faţă de domiciliu sau la obţinerea unui loc de muncă care să implice schimbarea domiciliului. Această măsură se adresează în primul rând medicilor şi profesorilor tentaţi să refuze un post în mediul rural, stimulând în acelaşi timp şi evoluţia unor comunităţi locale care au fost afectate de migraţia tinerilor.

Pe lângă aceste măsuri generale prin care executivul doreşte să le ia în beneficiul angajatorilor şi angajaţilor, guvernul condus de Victor Ponta mai are în vedere implementarea câtorva politici atent ţintite în funcţie de nevoia de a integra mai bine pe piaţa forţei de muncă anumite categorii socio-economice unde sunt probleme.

De exemplu, pentru a combate şomajul în rândul tinerilor, executivul a hotărât să subvenţioneze timp de un an plata salariilor elevilor sau studenţilor care au absolvit în 2014 dacă angajatorul îşi ia obligaţia să păstreze postul nou creat timp de încă 12 luni. Subvenţia netă, care este de 900 de lei pentru angajaţi cu studii medii şi de 1.300 de lei pentru angajaţi care au studii superioare, reprezită o manieră prin care tinerii să obţină mai repede experienţă profesională şi un venit stabil. În schimb, angajatorii nu mai trebuie să suporte decât într-o mică măsură costurile salariale implicate.

De asemenea, executivul şi-a propus să limiteze şomajul din rândul românilor cu vârsta de peste 45 de ani. Din anumite puncte de vedere, şomerii care se încadrează în această categorie sunt cel mai greu de reintegrat, din moment ce angajatorii sunt mai puţin înclinaţi să îi angajeze pe aceştia tocmai din cauza vârstei. Subvenţionând locurile de muncă ocupate de aceştia, executivul nu face altceva decât să ofere întreprinzătorilor motive pentru a angaja şomeri trecuţi de 45 de ani, stimulând reîncadrarea acestora în câmpul muncii. Alte categorii sociale care vor beneficia de extinderea acestor subvenţii sunt reprezentate de persoanele cu handicap sau unici susţinători ai familiilor monoparentale.

Toate aceste măsuri fac parte dintr-o strategie conjugată menită să elimine unul din riscurile principale care poate afecta evoluţia viitoare a economiei româneşti. O piaţă a forţei de muncă care funcţionează sănătos reprezintă cel mai bun semn că economia naţionala performează. Faptul că politicile executivului în acest sens au consistenţă reprezintă un element pozitiv, deoarece acest mod de a realiza politici publice nu va face decât să crească încrederea în economia României şi prosperitate pentru toată lumea.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ