Ce are preşedintele cu economia României?

Dacă din dialogul Ponta-Lagarde a fost unul constructiv desprinzându-se concluzia comună privind importanţa continuării reformelor structurale şi a creşterii absorbţiei fondurilor europene, ca motoare ale creşterii economice pe termen mediu şi lung, Traian Băsescu a demonstrat o dată în plus lipsa de pricepere şi de expertiză pe palierul macroeconomic.

Astfel, preşedintele Traian Băsescu a declarat la întâlnirea cu directorul FMI, Christine Lagarde, că România este pe drumul cel bun în privinţa macrostabilităţii economice, dar că prin decizii populiste ţara noastră poate să se dezechilibreze, arătând că această tendinţă există în acest moment. "Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România", a afirmat Traian Băsescu.

Mai mult, şeful statului a afirmat că sistemul de sănătate trebuie să fie o prioritate, arătând că la începutul anilor 2000 bugetul pe sănătate era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde, dar asistenţa pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calităţii. "Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod", a adăugat Traian Băsescu.

Preşedintele s-a referit şi la privatizarea CFR Marfă, arătând că nu este foarte clar cum sunt trataţi investitori strategici. "Avem CFR Marfă de privatizat cu un investitor strategic. Din punctul meu de vedere, investitori strategici sunt căile ferate americane, franceze, austriece, germane şi cred că obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat", a spus Băsescu.

În final, Traian Băsescu a subliniat că economia privată performează, în timp ce economia ce aparţine statului este "un dezastru", arătând că unul dintre principalele probleme este managementul neperformant. "Cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Este una dintre lecţiile pe care le-am învăţat în această criză. Dacă economia nu este competitivă, suferi foarte mult", a punctat Băsescu.

Întreaga retorică a preşedintelui Băsescu este în mod vădit rău intenţionată. În cadrul dialogului cu Christine Lagarde, toate aspectele punctate au marşat pe critica măsurilor Cabinetului Ponta, măsuri care şi-au dovedit însă eficienţa în planul macroeconomic. Astfel se explică stabilizarea economiei şi ieşirea din recesiune, fluxurile de investiţii care sunt un indicator al atractivităţii economiei României precum şi deblocarea principalelor axe de finanţare prin programe europene.

Miza criticilor nefondate ale preşedintelui Băsescu şi fără niciun temei în realităţile economice interne este cel mai probabil aceea de a capta atenţia mass-media după o perioadă în care şeful statului s-a simţit ignorat. Din nefericire pentru Traian Băsescu, actualele critici la adresa Cabinetului Ponta îl auto-discreditează. Practic, Româna a încheiat cu succes un nou acord acord stand-by cu FMI care oferă României o plasă de siguranţă extrem de importantă, mai ales dacă dinamica macroeconomică globală – şi în special cea din zona euro – va avea convulsii în viitorul mai mult sau mai puţin îndepărat. Prin urmare, noul acord parafat de România cu FMI este deopotrivă o dovadă de maturitate şi de responsabilitate care va permite ţării noastre să nu se lase antrenată în eventuale noi crize economice.

Or, tentativa lui Traian Băsescu de a discredita un demers perfect legitim şi responsabil al Executivului se va întoarce ca un bumerang împotriva şefului statului. Dacă nu demult preşedintele Băsescu era un apostol al prudenţei macroeconomice şi al impulsionării mediului de afaceri, şeful statului găseşte acum false motive de critică care nu fac altceva decât să-I erodeze suplimentar un capital de încredere aflat deja la cote foarte joase.

Iar deasupra acestor argumente se află însăşi “fişa postului” lui Traian Băsescu. Fiindcă preşedintele Băsescu, prin natura funcţiei şi în virtutea prerogativelor sale, nu are căderea să se pronunţe cu privire la deciziile pe zona macroeconomică. Aceste politici şi decizii strategice aparţin exclusiv Executivului. Altfel spus, Traian Băsescu a supralicitat întâlnirea sa cu Christine Lagarde, încercând să lanseze o serie de scenarii negativiste pe palierul dinamicii economice din România, simple supoziţii care nu au convins însă pe nimeni.

Cert este că declaraţiile preşedintelui devoalează o abordare care nu-I face cinste lui Traian Băsescu. Acesta a încercat sa prezinte în tonuri sumbre o serie de realizări concrete care sunt în interesul românilor. Nu este prima încercare a şefului statului de a sabota din interior interesele pe termen mediu şi lung ale României. Sunt probabil ultimele tresăriri de orgoliu ale preşedintelui care anul viitor îşi va încheia al doilea şi ultimul mandat şi care nu se poate împăca cu gândul că guvernarea USL îşi respectă angajamentele asumate în faţa populaţiei.