Cum se explică, de fapt, creşterea şomajului

Potrivit INS, în luna iunie 2013, rata şomajului în forma ajustată sezonier a fost estimată la 7,6%, fiind în creştere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară şi cu 0,5 puncte procentuale mai mare faţă de nivelul înregistrat în luna iunie 2012. În ultimele luni din 2012, şomajul era de 6,9%. În pofida campaniei de denigrare pornită deja de adversarii USL, prin care se încearcă propagarea tezei conform căreia Cabinetul Ponta ar fi unicul responsabil, realitatea este cu totul alta.

Astfel, uşoara creştere a ratei şomajului este o problemă temporară, circumstanţială şi trebuie corelată cu situaţia specifică din luna iunie. Numărul mare al absolvenţilor de liceu care nu au luat examenul de bacalaureat se răsfrânge şi în rata şomajului. Din păcate, absolvenţii care nu au avut medie de trecere la BAC se adaugă la numărul şomerilor deja existenţi, după ce și-au depus documentele în acest sens. Prin urmare, este vorba strict despre o creştere conjuncturală a ratei şomajului, care în timp se va pondera, în condiţiile în care absolvenţii de liceu vor fi integraţi pe piaţa muncii.

Chiar şi în aceste condiţii, România are în continuare una dintre ratele mici ale şomajului în Uniunea Europeană. Ţara noastră este departe de plutonul ţărilor cu şomaj alarmant. Cea mai ridicată rată a şomajului se înregistrează în Grecia (26,9%), urmată de Spania (26,3%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri ale şomajului au fost raportate de Austria (4,6%), Germania (5,4%) si Luxemburg (5,7%). Faţă de jumătatea anului trecut, rata şomajului a crescut în 17 state membre şi a scăzut în 10. Aşadar, România este departe de zona nisipurilor mişcătoare în ceea ce priveşte şomajul, existând totodată premise reale pentru ca, în următoarele luni, rata şomajului să se reînscrie pe un trend descendent.

Ca dovadă în acest sens este interesul mai multor companii care au anunţat noi investiţii. Astfel, până la finele anului, prin investițiile derulate, se vor crea mii locuri de muncă astfel încât această forță de muncă să fie absorbită. Vorbim aici de investiţiile Daimler din judeţul Alba, de locurile de muncă pe care le creează DeLonghi la Cluj şi mai ales de parcurile industriale care vor aduce, estimativ, investitii de aproximativ 1,3 miliarde euro începând cu 2013. Acestora li se adaugă anul agricol care se anunţă foarte bun, ceea ce va genera implicit noi locuri de muncă în piaţă.