Cum se menţin Ponta şi USL în topul încrederii politice

La un an şi jumătate de când USL se află la guvernare, o parte importantă dintre angajamente principale asumate au fost realizate sau sunt pe cale de a fi îndeplinite. Situaţia economică s-a normalizat după dezastrul guvernărilor PDL, comunicarea a fost eficientizată astfel încât cetăţenii sunt racordaţi în permanenţă şi transparent la deciziile guvernării, iar USL lasă în urmă provocările conflictuale ale adversarilor politici şi mizează în continuare pe respectarea promisiunilor, în acord cu orizontul de aşteptare al populaţiei.

Prin urmare, tendinţele evidenţiate în majoritatea sondajelor confirmă că USL şi Victor Ponta se situează la cote de încredere foarte bune, în pofida erodării specifice pe care o presupune exercitarea guvernării. Studiile recente Sociopol şi GSS Avangarde indică faptul că USL domină detaşat scena politică. Astfel, conform studiului GSS Avangarde, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri europarlamentare, 59% dintre români ar vota USL, PDL ar fi votat de 16%, PPDD de 8% şi UDMR de 5%. Recent înfiinţatul partid Mişcarea Populară ar obţine 3%, acelaşi scor ca Alianţa DA formată din Forţa Civică şi PNŢCD. PRM înregistrează 2% intenţie de vot, Partidul Verde 1%, în timp ce 3% au precizat alte opţiuni.

Aceeaşi cercetare relevă părerea românilor despre personalităţile politice după cum urmează: despre Victor Ponta au o părere bună 53% dintre români, Sorin Oprescu este apreciat de 51% dintre respondenţi, Crin Antonescu se bucură de o părere bună în rândul a 34% dintre români, Călin Popescu Tăriceanu înregistrează 32%, în timp ce Traian Băsescu numai 26%. Aceştia sunt urmaţi, în ordine, de Mihai Răzvan Ungureanu – 22%, Vasile Blaga – 15%, Elena Udrea – 11%, Cătălin Predoiu – 9%.

Datele reflectate în sondajele GSS Avangarde şi Sociopol sunt în aceeaşi notă cu cele ale cercetării CSCI, cu precizarea că în timp ce institutul condus de Marius Pieleanu oferă un scor în ansamblu al USL, sondajul CSCI prezintă intenţia de vot defalcată (PSD şi PNL separate), în acord cu intenţia oficială exprimată de cele două formaţiuni care au precizat că vor candida separat în scrutinul pentru Parlamentul European.

Întrebarea legitimă în contextul celor mai recente sondaje apărute pe piaţă este legată de motivele care determină plasarea favorabilă a USL şi a liderilor alianţei în vârful ierarhiilor. Fiindcă este evident vorba despre un trend evidenţiat în majoritatea sondajelor de opinie şi care nu este negat nici măcare de adversarii USL.

O primă explicaţie ar putea fi legată de gestionarea eficientă a situaţiei economice. De la preluarea guvernării de către USL, cele două cabinete conduse de Victor Ponta au făcut dovada profesionalismului, reuşind să reînscrie România pe o tendinţă economică favorabilă care a permis normalizarea ţării, după administrarea deficitară din perioada guvernărilor PDL. Iar rezultatele nu au întârziat să apară: România a avut a treia creştere economică din UE în primul semestru, ţara noastră are cea mai scăzută rată a inflaţiei din ultimii ani, cu prognoză de 3% la finalul anului conform BNR (şi chiar de 2,5% conform evaluărilor specialiştilor din mediul privat), am reuşit încheierea cu succes a acordului stand-by cu FMI, fluxul investiţional este într-o creştere constantă (confirmat de investiţii majore precum cele ale Daimler sau Bosch), avem a patra cea mai mică datorie guvernamentală din zona UE, iar anul agricol este cel mai bun din ultimii 9 ani, cu o producţie record de grâu de aproximativ 7.200 milioane tone.

De asemenea, un alt parametru pe care Guvernul Ponta a reuşit să-l îmbunătăţească substanţial se referă la gradul de absorbţie a fondurilor europene. Dacă în timpul guvernărilor PDL absorbţia banilor europeni se cifra la aproximativ 7%, actualul Executiv a reuşit triplarea acestui indicator, ajungând la 21,35%. Totodată, există premise reale ca gradul de absorbţie să fie optimizat şi în continuare graţie măsurilor adoptate la Ministerul Fondurilor Europene care vor avea un impact direct în eficientizarea procesului de absorbţie, prin scăderea birocraţiei.

Toate aceste politici economice au fost dublate de o serie de alte măsuri care au oferit oxigen economiei. Spre exemplu, Cabinetul Ponta a oprit robinetul banului public care alimenta fosta clientelă politică a PDL şi a reformat instituţiile cu atribuţii de control pe zona fiscală, înfiinţându-se un organism nou – Direcţia Antifraudă Fiscală. Acesta va avea atribuţii sporite în depistarea şi sancţionarea evaziunii fiscale şi a altor infracţiuni de natură economică.

De asemenea, politicile guvernării USL au fost îndreptate cu predilecţie către respectarea promisiunilor asumate faţă de populaţie astfel încât nivelul de trai să crească, prin mărirea puterii de cumpărare şi prin scăderea poverilor fiscale. Este al doilea ingredient al reţetei succesului USL. Vorbim despre reîntregirea pensiilor şi a salariilor tăiate iraţional de Guvernul Boc, despre măsuri fiscale de stimulare a mediului economic, despre scăderea TVA la pâine, despre creşterea salariului minim în două tranşe de la 700 de lei la 800 de lei, despre reducerea cu 10% a facturilor la electricitate prin limitarea costului certificatelor verzi suportate de stat sau despre măsuri protecţioniste pentru categoriile vulnerabile. Toate aceste politici au reaşezat România pe baze oneste şi sănătoase, permiţând un reviriment mult aşteptat după curba de sacrificiu impusă de guvernările PDL, prin măsuri hoatice de austeritate care au lovit din plin în categoriile sociale şi aşa greu încercate.

Nu în ultimul rând, o a treia explicaţie pentru popularitatea USL este transparenţa decizională. Românii au ştiut de fiecare dată la ce să se aştepte de la Cabinetul Ponta, au fost de fiecare dată informaţi corect şi cinstit, chiar dacă au fost situaţii în care veştile oferite nu erau poate cele mai populare.

Acesta este contextul în care, USL şi Victor Ponta au reuşit să-şi conserve un capital electoral consistent după 8 luni de guvernare scurse de la alegerile parlamentare din decembrie 2012.