ȘI TU EȘTI EXPUS! O boală FĂRĂ REMEDIU îi afectează pe din ce în ce mai mulți români. Vezi SIMPTOMELE

| 01 aug, 2014

Numărul persoanelor diagnosticate cu demenţă a crescut cu 62 de procente în ultimii şapte ani, potrivit unor cercetări recente. Potrivit experţilor, motivele acestui procent ridicat ar putea fi populaţia îmbătrânită, îmbunătăţirea diagnosticării şi o mai bună conştientizare a maladiei.

Astfel, între 2013 şi 2014, numai în Marea Britanie, au fost diagnosticate cu demenţă 344.000 de persoane, în condiţiile în care între 2006 şi 2007 numărul acestora era de 213.000,

Potrivit oamenilor de ştiinţă, din ce în ce mai mulţi oameni sunt diagnosticaţi cu această maladie, însă există sute de mii de persoane care se confruntă singure cu demenţa, fără să aibă sprijin sau să obţină informaţii din partea persoanelor avizate.

De asemenea, specialiştii spun că jumătate dintre persoanele care suferă de demenţă nu sunt diagnosticate, în condiţiile în care, odată cu înaintarea în vârstă, identificarea acestei maladii ar trebui să fie o prioritate.

Un raport global anunţa la începutul acestei luni că procentul persoanelor care suferă de maladia Alzheimer şi alte forme de demenţă este în scădere în Statele Unite ale Americii şi alte ţări bogate. Cu toate acestea, la nivel global, numărul bolnavilor este încă în creştere, deoarece din ce în ce mai mulţi omeni trăiesc până la vârste înaintate.

 

CITEȘTE ȘI: Un simplu TEST DE SÂNGE ar putea detecta o MALADIE ÎNGROZITOARE înainte de apariția simptomelor

 

Simptome

Identificarea cu precizie a bolilor care se incadreaza in categoria dementelor frontotemporale prezinta o provocare deosebita pentru oamenii de stiinta. Semnele si simptomele pot varia foarte mult de la un individ la altul. Cercetatorii au identificat mai multe grupuri de simptome care au tendinta sa apara simultan si care se manifesta in subgrupe dominante la multe dintre persoanele cu aceste tulburari.

La o persoana poate fi intalnit mai multe tipuri de simptome. Semnele si simptomele dementei frontetemporale sunt progresive, cu trecerea timpului, in cele din urma bolnavul necesitand ingrijire permanenta.

 

CITEȘTE ȘI: 5 mari mistere ale CREIERULUI UMAN

 

Modificari comportamentale

Cele mai frecvente simptome ale dementei frontotemporale implica modificari extreme in comportament si personalitate. Acestea includ:
- pierderea capacitatii de empatie si a altor competente interpersonale
- lipsa de hotarare si inhibitie
- apatie
- comportament compulsiv, repetitiv
- un declin al igienei personale
- schimbari in obiceiurile alimentare, in mod special, supraalimentare
- tulburari de gandire sau schimbari de comportament
- probleme de limbaj si vorbire.

Unele subtipuri de dementa frontotemporala sunt marcate de deprecierea sau pierderea capacitatii de exprimare si de dificultati de limbaj. De exemplu, afazia primara progresiva este caracterizata de o amplificarea dificultatilor de a folosi si a intelege limba scrisa si vorbita.

Persoanele cu un alt subtip, dementa semantica, vorbesc corect din punct de vedere gramatical dar conversatia nu are relevanta sau pot intampina probleme in a-si aminti denumirea unor obiecte comune.

 

CITEȘTE ȘI: Avertismentul dur al medicilor: Cum ajungi de la ulcer la demenţă

 

Tulburari motrice

Suptipurile mai rare de dementa frontotemporala sunt caracterizate prin dificultati motrice, similare cu cele intalnite in cazul bolii Parkinson sau screloza laterala amiotrofica (sau boala Lou Gehrig).

Simptomele si semnele pot include:
- tremur
- rigiditate
- spasme musculare
- coordonare slaba
- dificultati de inghitire
- slabiciune musculara

 

 

Cauze

Se considera ca subtipurile specifice de dementa frontotemporala sunt cauzate diverse mutatii genetice. Mai mult de jumatate dintre persoanele care dezvolta dementa frontotemporala nu au un istoric familial de dementa. In unele cazuri de dementa frontotemporala in partile afectate ale creierului se gasesc celule Pick care contin o forma anormala de proteine.

 

 

Teste si diagnostic

Nu exista un singur test care sa diagnosticheze dementa frontotemporala, astfel incat medicii incearca sa identifice boala prin excluderea altor cauze posibile.

- Analize de sange - Sunt realizate pentru a se stabili daca simptomele sunt cauzate de alte conditii cum ar fi boli hepatice sau renale.
- Teste neuropsihologice - Au rolul de a evalua capacitatea de a rationa a unei persoana si de a testa abilitatile de memorie. Acest tip de testare poate implica mai multe ore si este util pentru a se face diferenta intre diferite tipuri de dementa.

- Scanarea creierului - Prin vizualizarea unor imagini ale creierului medicii pot identifica prezenta eventualelor anomalii (cheaguri, sangerari sau tumori) care ar putea fi cauza unora dintre semne si simptome.
- Imagistica prin rezonanta magnetica (RMN) - Tehnica este nedureroasa si foloseste undele radio si un camp magnetic puternic pentru a se produce imagini detaliate ale creierului. Intreaga procedura poate dura chiar si mai mult de o ora.
- Tomografia computerizata- Aceasta investigatie implica utilizarea de raze X si analizarea unor imagini ale creierului, care pot fi vizualizate pe un monitor. Testul este nedureros si dureaza aproximativ 20 de minute.
- Tomografia cu emisie de pozitroni - scanarea PET foloseste o doza redusa de material radioactiv care este injectat intr-o vena pentru a putea fi vizualizat metabolismul creierului, proces necesar pentru identificarea unor anomalii.

 

 

Tratament si medicamente

Nu exista vreun leac pentru tratarea dementei frontotemporale si nici o modalitate eficienta de tratament pentru incetinirea progresiei acesteia. Tratamentul se bazeaza pe gestionarea simptomelor.

Medicatia poate include:

- antidepresive - unele tipuri de antidepresive cum ar fi trazodona pot reduce problemele de comportament asociate cu dementa frontotemporala. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei pot fi eficienti in unele cazuri.

- antipsihotice - desi medicamentele antipsihotice sunt folosite pentru combaterea problemelor de comportament declansate de dementa frontotemporala, reactiile adverse ale acestora implica un risc crescut de mortalitate la persoanele in varsta.

Terapia este o modalitate de tratament pentru persoanele care se confrunta cu dificultati de limbaj (logopedie) cu ajutorul careia acestea pot invata strategii alternative de comunicare.

 

 

Stil de viata si remedii la domiciliu

In unele cazuri, persoanele care au grija de bolnavi pot contribui la diminuarea problemelor, prin influentarea modului in care bolnavii interactioneaza cu alti oameni. Exemplele includ:
- evitarea evenimentelor sau activitatilor care pot declansa comportamente indezirabile ale bolnavilor
- anticiparea nevoilor si atenuarea acestora cu promptitudine
- mentinerea unei atmosfere calme.

 

 

Diferentele dintre dementele frontotemporale si alte tipuri de demente

Dementele frontotemporale difera considerabil, sub mai multe aspecte de alte forme de dementa, in special de boala Alzheimer. Acestea se caracterizeaza prin atrofia cerebrala in zona lobilor frontali si anterior temporali ai creierului, in timp ce boala Alzheimer afecteaza hipocampul posterior temporal si zonele parietale.

Pacientii cu Alzheimer experimenteaza pierderi majore de memorie, in timp ce pacientii cu demente frontotemporale prezinta tulburari de memorie, dar raman orientati in spatiu si timp si isi amintesc informatii legate de prezent si trecut. Bolnavii care sufera de dementa frontotemporala chiar si in stadiile tardive ale bolii isi pastreaza orientarea vizuala si spatiala si isi pot localiza pozitia cu precizie.

Deficitul intelectual este principala diferenta de pacientii cu Alzheimer. Rezultatele testelor de inteligenta sunt normale la cei cu dementa frontotemporala pana cand boala se afla intr-un stadiu avansat. Speranta de viata este ceva destul de scazuta in cazul dementelor frontotemporale grave.

 

Dementa frontotemporala sau degenerarea lombara frontotemporala este un termen generic pentru un grup de tulburari diverse, mai putin intalnite, care afecteaza in primul rand lobii frontali si temporali ai creierului - zone asociate cu manifestarea personalitatii, comportament si limbaj.

In cazul dementei frontotemporale sunt atrofiate portiuni din acesti lobi. Simptomele variaza in functie de partea afectata a creierului. Unele persoane cu dementa frontotemporala pot suferi schimbari dramatice ale personalitatii si pot avea dificultati de socializare, pot fi impulsivi sau pot manifesta tulburari emotionale, in timp ce altii isi pot pierde capacitatea de a folosi si intelege limbajul.

Dementa frontotemporala este adesea diagnosticata gresit, fiind confundata cu diverse tulburari psihice sau chiar ca boala Alzheimer. Totusi dementa frontotemporala tinde sa apara la persoanele mai tinere fata de cele care sufera de boala Alzheimer (care este intalnita mai ales la oamenii cu varste intre 40-70 de ani).

 

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ