Ioana Băsescu, sub control judiciar. Este acuzată de instigare la abuz în serviciu şi spălare de bani

Potrivit unui comunicat al DNA, faptele au legătură cu plăţi nelegale pentru campania prezidenţială din anul 2009. 

În acelaşi dosar, procurorii au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi măsura controlului judiciar pentru 60 de zile faţă de fostul ministru Elena Udrea, sub aspectul săvârşirii a cinci infracţiuni de spălare de bani; Gheorghe Nastasia, la data faptei secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită, şi Victor Tarhon, la data faptei preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea, acuzat de luare de mită. 

De asemenea, în această speţă sunt urmăriţi penal Ioan Silviu Wagner, la data faptei director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a urmărit obţinerea unui folos pentru sine sau pentru altul, şi omul de afaceri Giovanni-Mario Francesco, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani. 

Procurorii anticorupţie spun că, în cursul anului 2009, în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, au fost colectate sume de bani despre care există suspiciunea că au provenit din săvârşirea unor infracţiuni şi care au fost folosite ulterior pentru plata unor servicii prestate în campanie. 

Astfel, în decembrie 2009, Ioana Băsescu, fiica preşedintelui României în funcţie la acel moment, i-a cerut inculpatului Silviu Ioan Wagner, director general al unei societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, să achite o factură fiscală despre care a spus că reprezintă cheltuieli restante din campania pentru alegerile prezidenţiale care se desfăşurase în toamna aceluiaşi an. 

"În baza acestei solicitări, la data de 30 decembrie 2009, societatea reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan a încheiat un contract fictiv de prestări servicii cu o anumită firmă, în valoare de 419.000 lei, preţul menţionat în cuprinsul contractului fiind indicat de inculpata Băsescu Ioana care a şi intermediat încheierea tranzacţiei. În baza acestui contract, la data de 16 februarie 2010 s-a realizat plata sumei de 119.000 lei, diferenţa de 300.000 lei nemaifiind virată din dispoziţia inculpatului Wagner Silviu Ioan, ca urmare a faptului că nu a primit niciun document justificativ pentru suma achitată în avans", arată DNA. 

Procurorii precizează că serviciile respective nu au fost prestate, societatea reprezentată de Wagner neavând nevoie reală de publicitate. 

"La data de 19 februarie 2010 (la două zile de la încasarea banilor), firma respectivă a virat suma de 100.000 lei către o societate administrată de inculpatul Francesco Giovanni - Mario, care era în acea perioadă concubinul Ioanei Băsescu. Între cele două societăţi nu au existat în realitate niciun fel de operaţiuni comerciale, iar prin transferul bancar s-a urmărit exclusiv ascunderea originii infracţionale a banilor proveniţi din prejudicierea societăţii de stat reprezentată de inculpatul Wagner Silviu Ioan", explică procurorii. 

Totodată, la data de 1 iulie 2009, Giovanni - Mario Francesco, acţionând în calitate de administrator şi unic asociat al unei firme, a încheiat un contract de prestări servicii cu o societate media, având ca obiect lansarea a două posturi de televiziune cu tematică muzicală şi punerea la dispoziţie de echipamente şi aparatură audio-video. 

Conform contractului, în schimbul acestor servicii, societatea administrată de inculpat a încasat de la firma respectivă suma totală de 2.500.000 lei. 

"Veniturile şi taxa pe valoarea adăugată colectată în maniera de mai sus nu se regăsesc în declaraţiile fiscale, iar impozitele corespunzătoare nu au fost plătite către bugetul de stat. Astfel, bugetul de stat a fost prejudiciat cu suma totală de 735.098 lei (TVA în cuantum de 399.160 lei şi impozit pe profit în cuantum de 335.938 lei)", se arată în comunicat. 

Procurorii anticorupţie spun că, la instigarea Ioanei Băsescu, suma astfel obţinută a fost folosită de Giovanni - Mario Francesco pentru plata unor servicii prestate în campania electorală desfăşurată în cursul anului 2009 pentru alegerea preşedintelui. 

Transferurile bancare către firmele care au prestat serviciile au fost justificate prin contracte fictive care aveau ca unic scop ascunderea provenienţei infracţionale a banilor, mai spun anchetatorii. 

De asemenea, în perioada octombrie - noiembrie 2009, Nastasia a contactat, în calitate de secretar general al MDRT, un om de afaceri (martor în cauză), reprezentant al unei firme care avea încheiate cu autorităţi locale contracte în valoare peste 20 de milioane de euro finanţate de minister şi i-a cerut acestuia suma de 900.000 de lei pentru a nu avea probleme pe viitor cu finanţarea şi plata contractelor pe care le avea în derulare, indicându-i şi numele societăţii către care urma să se facă plata. 

"În perioada 27 noiembrie - 21 decembrie 2009, la insistenţele secretarului general, omul de afaceri a virat firmei respective, în două tranşe, suma de 918.864 lei, în baza unui contract fictiv ce avea ca obiect prestarea unor servicii de publicitate, deşi societăţile administrate de omul de afaceri nu aveau nevoie de o campanie naţională de publicitate pentru promovarea unor proiecte locale. În realitate, suma de bani a fost folosită pentru plata unor servicii de publicitate stradală pentru campania electorală a unuia dintre candidaţi", se arată în comunicatul DNA. 

Tot în acest fel a procedat şi Victor Tarhon, care, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Tulcea, a cerut unui om de afaceri (martor în cauză), în acelaşi scop, suma de 700.000 lei. 

"Societatea omului de afaceri încheiase anterior cu Consiliul Judeţean Tulcea un contract finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cu o valoare de 50 milioane lei. Astfel, în perioada 26 octombrie - 23 noiembrie 2009, societatea omului de afaceri a virat în conturile a 4 firme, în baza unor contracte fictive de consultanţă şi servicii de publicitate, suma totală de 691.029,63 lei. Nici de această dată, serviciile respective nu au fost realizate în realitate, iar sumele de bani au fost folosite pentru plata unor servicii prestate în timpul campaniei electorale desfăşurate în favoarea aceluiaşi candidat", explică procurorii.