Istoria neştiută a celui mai înalt vârf muntos din lume: Everestul

Dacă vreți să știți cum Everestul a ajuns cel mai înalt vârf muntos al lumii, imaginați-vă un tub de pastă de dinți care este stors. Este același proces care se întâmplă la scară macro încă de când India s-a ciocnit cu restul Asiei, acum circa 40-50 de milioane de ani. Este o coliziune neobișnuit de prelungită care a dus la ridicarea masivului himalayan, masiv care astăzi deține cele mai multe dintre cele mai înalte 100 de piscuri muntoase ale lumii, conform stiintasitehnica.com.

Pentru a înțelege mai bine un astfel de proces, trebuie spus mai întâi că suprafața Terrei este divizată în numeroase plăci tectonice lente. De cele mai multe ori, aceste plăci intră în coliziune, iar una dintre ele este împinsă sub cealaltă într-un proces numit subducție. Este, de asemenea, un un proces care se produce de obicei atunci când una dintre plăci este mai subțire, așa cum este cazul fundului oceanelor. Însă în cazul în care două plăci continentale groase se ciocnesc, în loc ca una dintre aceste plăci să fie împinsă în adânc, rocile pot fi împinse în sus, dând naștere masivelor muntoase.

Louis Moresi, geolog în cadrul Universității din Melbourne, Australia, a creat însă un model computerizat care oferă o explicație asupra a ceea ce se întâmplă în cazul acestui masiv muntos. Modelul a demonstrat că atunci când un continent are o crustă groasă care împiedică procesul de subducție, celălalt continent cu care intră în coliziune este stors asemenea unui tub de pastă de dinți, creând o gamă complexă de caracteristici geofizice.

Moresi și colegii săi au extrapolat modelul aplicându-l Australiei, repetând computerizat un proces similar cu cel din Asia, care a avut loc acum sute de milioane de ani, atunci când un microcontinent s-a ciocnit cu coasta estică a Australiei. În urma acestei simulări, Moresi a putut explica anumite formațiuni geologice misterioase de azi, susținând că acestea sunt rezultatul unui proces similar cu cel al ciocnirii Indiei de Asia.

„Fără acest proces, India s-a fi oprit, pur și simplu. Iar dacă s-ar fi oprit acum 20 de milioane de ani, ca un exemplu, Himalaya ar fi arătat precum Alpii de azi. Însă India este asemenea unui buldozer. Este adevărat că au mai existat opinii care susțineau existența unui asemenea proces, însă până acum nu au fost decât speculații”, susține David Foster, de la Universitatea din Florida, geolog ce nu a făcut parte din echipa australiană.