Mai poate Bute să revină?

| 20 ian, 2014

Duminică, românii s-au trezit buimaci la orele şase ale dimineţii pentru a-l urmări pe Lucian Bute în confruntarea cu pugilistul canadian de origine haitiană Jean Pascal. Ba unii dintre noi nici măcar nu s-au mai culcat în noapte de sâmbătă spre duminică, numărând orele până la meciul boxerului nostru. Ce a urmat însă a fost dezamăgitor.

Dacă în ziua dinaintea partidei Lucian Bute declara într-o franceză ambiguă „Je suis le champion”, la finalul meciului cu Jean Pascal, pugilistul român era îngenunchiat, plin de sânge, afisând o privire ce trăda descumpănire şi deznădejde. Trist mod de a reveni în ring după o accidentare care a determinat de altfel şi amânarea acestui meci care în mod normal ar fi trebuit să aibă loc în luna mai a anului trecut.

Dezamăgirea generală a tuturor celor care l-au susţinut pe Lucian Bute nu vine neaparat din înfrângerea propriu-zisă în faţa lui Jean Pascal, ci mai ales din modul în care românul a pierdut. În 11 runde din 12, Lucian Bute nu a arătat nimic în ring. A încasat pumn după pumn, nereuşind nici măcar un moment să pună probleme adversarului. În ultima rundă, rănit în orgoliu, boxerul român a încercat să schiţeze o replică, însă loviturile pugilistului nostru au fost departe de forma pe care a arătat-o în confruntările cu Librado Andrade sau Edison Miranda, când upercutul năprasnic expediat de Lucian Bute a fost de fiecare dată decisiv.

Proporţia înfrângerii lui Lucian Bute este evidentă prin prisma scorurilor celor trei arbitrii judecători care au evaluat prestaţia în ring: 116-112, 117-110, 117-111. Cu alte cuvinte, o victorie unanimă, un meci în care nu s-a pus nici măcar un moment sub semnul întrebării numele învingătorului.

Desigur, explicaţiile pentru noul eşec în ring bifat de Lucian Bute sunt multiple. În principal, trei sunt motivele pentru care românul a pierdut lupta cu boxerul canadian. Primul este legat de efectul psihologic al înfrângerii din 2012 în faţa lui Carl Froch. În vârf de formă şi considerat a fi unul dintre cei mai mari pugilişti ai momentului, Lucian Bute a pierdut prin KO în faţa boxerului englez care l-a surprins nu prin tehnica, ci prin lovituri puternice şi bine ţintite. Considerat a fi un boxer cerebral, Lucian Bute nu a găsit tactica pentru a-l neutraliza pe Carl Froch. A fost momentul declinului, mai ales că înfrângerea dureroasă în faţa englezului Froch a dat apă la moară şi criticilor care susţineau că Lucian Bute nu s-a luptat niciodată cu boxeri de calibru, iar de îndată ce a întâlnit cu pugilist de anvergură precum Carl Froch, românul nostru a clacat. În lupta cu Jean Pascal, boxerul nostru a arătat o abordare extrem de prudentă, vecină cu teama, iar înfrângerea din meciul cu Froch a contat enorm din punct de vedere psihologic.

Al doilea motiv care explică evoluţia slabă a sportivului gălăţean este legat de lipsa unor meciuri în picioare. De la confruntarea cu Denis Grachev din noiembrie 2012, Lucian Bute nu a mai disputat nicio partidă la profesionişti. Dacă adăugăm şi operaţia la care a fost supus românul în prima parte a anului 2013, nu este exclus ca eşecul cu Jean Pascal să poată fi pus şi pe seama unei recuperări incomplete astfel încât Lucian Bute nu a reuşit să ajungă la forma dorită.

Nu în ultimul rând, înfrângerea suferită de pugilistul român poate fi pusă şi pe seama unei greşeli de strategie. După ce a pierdut centrua IBF împotriva lui Carl Froch la categoria supermijlocie, Lucian Bute a urcat la categoria semigrea. Schimbarea categoriei către un prag superior are loc, de obiecei, când un boxer este pe val şi în plină formă, nu după un eşec.

La acest moment, viitorul lui Lucian Bute în boxul la înalt nivel este incert. Despre o revanşă împotriva lui Jean Pascal nu poate fi vorba, dat fiind că prin prisma evoluţiei slabe a românului în meciul de duminică, nu există ingredientele pentru o reţetă de succes. Nici televiziunile, nici promoterii şi mai ales nici publicul spectator nu vor mai dori un meci similar. Poate că după ce timp de ani la rândul Lucian Bute a oferit românilor confruntări spectaculoase şi victorii superbe, acum, când se apropie de 34 de ani, sportivul român ar putea lua în calcul să agaţe mănuşile în cui.

Indiferent de decizia pe care o va lua, frumos ar fi ca românii să nu se lase influenţaţi de ultima impresie şi să îşi aducă aminte cu satisfacţie de bucuriile dăruite de Lucian Bute care a dus tricolorul românesc pe cele mai înalte culmi ani la rândul. Tânărul român plecat din Pechea de la o vârstă fragedă în căutarea unei vieţi mai bune în Quebec, departe de casă şi de familie, a demonstrat că prin talent, dar mai ales prin multă muncă şi dăruire, realizările nu întârzie să apară. Iar înfrângerile nu sunt altceva decât parte a fenomenului sportiv. Mulţumim, Lucian Bute!

loading...

Ştirile orei

STIRIDESPORT.RO
h
Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ