Parlamentul are din nou capacitate de decizie

După ce ani de-a rândul Parlamentul a fost obligat să joace un rol aproape decorativ, Legislativul românesc începe să reintre în coordonatele proprii funcției pe care i-o acordă sistemul constituțional românesc.

În perioada guvernărilor PDL-iste, rolul Parlamentului de instanță legiuitoare și deliberativă supremă a fost puternic subminat de noianul de ordonanțe de urgență și de asumări de răspundere. Pentru guvernările anterioare, ”scurtcircuitarea” traseului legislativ firesc devenise o regulă, și nu o excepție, așa cum ar fi fost normal. Această practică a accentuat declinul de încredere al populației în Parlament, suprapunându-se peste atacurile la baionetă repetate ale președintelui Traian Băsescu la adresa instituției.

După preluarea puterii de către USL, situația a început să se schimbe. Promisiunea unei revigorări a democrației românești are în vedere regenerarea parlamentarismului și recalibrarea rolului Legislativului în circuitul decizional.

Desigur, instrumentul ordonanței de urgență nu a fost abandonat complet, așa cum nu s-a renunțat nici la asumarea răspunderii de către Guvern. Este însă de remarcat faptul că în sesiunea precedentă am avut doar o singură asemenea asumare, pe legea privind restituirile către foștii proprietari. Mai mult, în acest caz, asumarea de răspundere era singura soluție posibilă, în condițiile în care România risca să fie obligată la plata unor penalități uriașe, care ar fi dezechilibrat complet bugetul țării, în cazul în care nu s-ar fi adoptat rapid o lege care să rezolve problema.

În afară de această asumare de răspundere, cabinetul a trimis Parlamentului spre dezbatere proiecte de lege care tratează subiecte delicate. Iar printre temele asupra cărora parlamentarii sunt chemați să ia o decizie se numără soarta exploatării dezvoltată la Roșia Montană sau câinii fără stăpân. De asemenea, în debutul acestei sesiuni parlamentare, Guvernul urmează să prezinte Parlamentului acordul de tip preventiv recent încheiat cu FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană.

Se creează astfel premisele pentru ca Parlamentul să își consolideze rolul deliberativ. Dezbaterile parlamentare, chiar dacă uneori extrem de aprinse, rămân totuși cel mai bun mijloc pentru corecta informare a publicului. Iar exemplul în acest sens ne este oferit de proiectul privind exploatarea de la Roșia Montană. Fiind vorba despre un subiect extrem de controversat, dezbaterile parlamentare vor crea cel mai propice cadru pentru un dialog între partizanii și opozanții proiectului, oferind astfel românilor posibilitatea să se informeze complet și corect asupra beneficiilor și avantajelor pe care acesta le presupune.

În sfârșit, nu trebuie uitat faptul că, prin dezbaterea și votul Parlamentului asupra unor asemenea proiecte de lege, decizia finală revine aleșilor poporului. Ca urmare, lăsând Legislativului posibilitatea de a decide, USL se poziționează ca o forță cu adevărat democratică, una care respectă dreptul românilor de a se pronunța asupra politicilor și temelor care le pot influența viața.