Peste 30 de instanţe judecătoreşti din ţară urmează să fie desfiinţate

Concluziile de bază ale Grupului sunt în sensul eficientizării activităţii instanţelor şi parchetelor în condiţiile restricţiilor bugetare cu care se confruntă România, având în vedere şi trendul asemănător din ţările Uniunii Europene, raţionalizarea instanţelor şi parchetelor prin desfiinţare sau rearondare de localităţi fiind un mijloc de realizare a acestor scopuri.

Potrivit Raportului privind concluziile Grupului de lucru interinstituţional pentru pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri, a rezultat, pentru această etapă a procesului de reorganizare, desfiinţarea judecătoriei/parchetului şi rearondarea localităţilor acesteia/acestuia la o altă unitate pentru 30 de instanţe şi parchete: Haţeg, Orăştie, Agnita, Avrig, Buhuşi, Rupea, Jibou, Târgu Lăpuş, Dragomireşti, Hârşova, Măcin, Segarcea, Baia de Aramă, Novaci, Balş, Lieşti, Însurăţei, Adjud, Salonta, Bălceşti, Topoloveni, Pogoanele, Mizil, Gura Humorului, Darabani, Târnăveni, Moldova Nouă, Chişineu Criş, Gurahonţ, Făget.

De asemenea, s-a apreciat că se impune menţinerea în funcţiune concomitent cu mărirea razei teritoriale pentru 25 instanţe şi parchete: Câmpeni, Blaj, Sebeş, Brad, Sălişte, Podul Turcului, Beclean, Huedin, Şimleu Silvaniei, Babadag, Filiaşi, Corabia, Făurei, Panciu, Hârlău, Răducăneni, Huşi, Negreşti Oaş, Săveni, Costeşti, Luduş, Oraviţa, Ineu, Lipova, Sânnicolau Mare.

O altă concluzie se referă la menţinerea în funcţiune cu actuala circumscripţie pentru 15 instanţe şi parchete: Întorsura Buzăului, Târgu Secuiesc, Lehliu Gară, Videle, Gherla, Dej, Orşova, Târgu Bujor, Pătârlagele, Sinaia, Pucioasa, Vatra Dormi, Topliţa, Gheorghieni, Deta.

"Măsura reorganizării, prin desfiinţarea instanţelor/parchetelor nefuncţionale din punct de vedere al volumului de activitate, dar şi prin rearondarea de localităţi de la instanţele cu volum mare de activitate, va avea consecinţe directe atât asupra resurselor umane (prin atenuarea dezechilibrelor între instanţele/parchetele cu volum mare de activitate şi cele supradimensionate, şi prin reducerea numărului de posturi necesar a fi suplimentat), cât şi asupra resurselor financiare (economii la bugetul de stat, dar şi redistribuirea raţională a sumelor alocate pentru investiţii), raportat la finalitatea urmărită, respectiv eficientizarea actului de justiţie şi pregătirea sistemului judiciar în vederea intrării în vigoare a noilor coduri", se arată în document.

În subsidiar, grupul de lucru a avut în vedere numărul de locuitori deserviţi de instanţele/parchetele analizate, precum şi schema de personal şi gradul de ocupare al acestora.

Raţionalizarea instanţelor şi parchetelor presupune redesenarea hărţii administrative judiciare în vederea eficientizării şi creşterii calităţii actului de justiţie fie prin rearondare administrativ judiciară (acolo unde este posibil acest lucru) de localităţi din raza de competenţă teritorială a unor unităţi supraaglomerate în raza de competenţă teritorială a unora mai puţin aglomerate, fie prin desfiinţare.

"Sistemul de justiţie românesc nu poate face excepţie de la acest trend european privind raţionalizarea instanţelor şi parchetelor", se subliniază în document.

Analizele efectuate au privit exclusiv judecătoriile şi parchetele de pe lângă acestea. În sistemul judiciar român sunt prevăzute în prezent 176 de judecătorii şi, respectiv, parchete de pe lângă acestea.