Preşedintele CJ Ialomiţa: Nu am niciun fel de legătură cu ceea ce spun televiziunile

| 29 oct, 2014

Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă, le-a declarat miercuri, jurnaliştilor, după încheierea percheziţiilor procurorilor DNA la sediul instituţiei pe care o conduce, că nu are nicio legătură cu ceea ce s-a prezentat în mass-media referitor la dosarul care îl vizează.

'În momentul acesta îşi finalizează (procurorii n.r.) operaţiunea de verificare şi de păstrare a unor documente. Suspiciunea trebuie eliminată, ştiţi foarte bine cât ţin eu la astfel de lucruri şi sunt foarte tulburat că am devenit obiectul acestei zile nefericite. În rest, ne desfăşurăm activitatea, şedinţa CJ se desfăşoară în mod obişnuit (...) Nu am niciun fel de comunicare, nu am niciun fel de legătură cu ceea ce înţeleg că spun televiziunile, absolut nicio legătură', a spus Ciupercă.

El a specificat că nu şi-a luat avocat şi nici nu doreşte apărător legal, iar toate întrebările privind dosarul DNA pot fi găsite în documentele publice privind concesionarea terenului agricol vizat de ancheta procurorilor. Preşedintele CJ Ialomiţa a mai precizat că percheziţia în biroul său a durat aproximativ 45 de minute, iar cea de la el de acasă o oră şi jumătate.

Preşedintele Consiliului Judeţean Ialomiţa, Silvian Ciupercă, este acuzat de procurorii DNA că a fraudat o licitaţie privind atribuirea în concesiune a unui teren de 495 ha, teren agricol ce aparţinea domeniului privat al CJ Ialomiţa, au declarat pentru AGERPRES surse judiciare.

Din probele strânse de procurori rezultă că, în perioada aprilie-mai 2014, preşedintele CJ Ialomiţa, Silvian Ciupercă, abuzând de prerogativele funcţiei sale, având un ascendent asupra subordonaţilor săi, i-a determinat pe membrii comisiei de licitaţie din cadrul CJ Ialomiţa să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu, în sensul atribuirii în mod fraudulos a unui contract de concesiune pentru suprafaţa de 495,659 ha, teren agricol aparţinând domeniului privat al CJ, societăţii SC Green Harverst SRL, deşi această firmă se clasase pe locul doi la licitaţia publică.

Potrivit documentelor de la dosar, la datele de 1 şi 2 aprilie 2014 a fost publicat în Monitorul Oficial şi în ziarul 'Bursa', respectiv în ziarul 'Tribuna Ialomiţei', anunţul privind organizarea de către CJ Ialomiţa, prin Direcţia de Achiziţii şi Patrimoniu, a unei licitaţii pentru concesionarea unei suprafeţe de teren de 500 de hectare aparţinând domeniului privat al CJ Ialomiţa, pe o perioadă de 35 de ani, cu posibilitatea prelungirii pentru încă jumătate din durata iniţială, preţul de pornire a licitaţiei fiind de 1.100 lei/ha/an.

Din comisia de licitaţie şi de evaluare a ofertelor au făcut parte preşedintele Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu, plus alte 4 persoane.

Pe 14 aprilie 2014, au fost depuse patru oferte în plic sigilat de către SC Chirana Serv SRL Slobozia, care a oferit o redevenţă de 1.310 lei/ha; SC Orezul Latinu SRL Bucureşti, cu oferta de 1.460 lei/ha, SC Green Harverst SRL Timişoara, cu oferta de 1.650 lei/an şi SC RCF Service SRL Slobozia, cu oferta de 2.050 lei/an.

În timpul procedurii de licitaţie, au fost deschise plicurile cu cele 4 oferte, însă preşedintele comisiei a refuzat să declare atunci câştigător pe SC RCF Service SRL, societate care oferise preţul redevenţei cel mai mare.

Procurorii susţin că Silvian Ciupercă şi Gheorghe Cezar Vâlcan, directorul executiv al Direcţiei de Achiziţii şi Patrimoniu din cadrul CJ Ialomiţa, au acţionat pentru identificarea unor soluţii pentru ca SC Green Harverst SRL să fie declarată câştigătoare a licitaţiei, deşi oferta acesteia nu era cea mai mare.

Anchetatorii susţin că societăţile Orezul Latinu SRL Bucureşti, SC Green Harverst SRL Timişoara şi SC RCF Service SRL Slobozia fac parte dintr-un grup de firme, controlat de către cetăţenii italieni Roberto Concina şi Angelo Concina.

Practic, cum SC Green Harverst SRL Timişoara şi SC RCF Service SRL făceau parte din acelaşi grup de firme, s-a luat decizia să fie declarată câştigătoare prima firmă, iar pentru aceasta factorii de decizie din CJ Ialomiţa au apelat la un subterfugiu.

Astfel, reprezentanţii SC RCF Service SRL nu s-au mai prezentat la sediul CJ Ialomiţa, în data de 5 mai 2014, pentru a semna contractul de concesiune, context în care s-a luat decizia să se atribuie contractul firmei care oferise cel de-al doilea preţ ca valoare, respectiv SC Green Harverst SRL, document care a şi fost semnat în aceeaşi zi, eludându-se astfel cadrul legal în domeniul concesiunilor.

Ulterior, la data de 7 mai 2014, s-a realizat punerea efectivă în posesie a SC Green Harverst SRL cu suprafaţa de teren obţinută în concesiune, context în care o delegaţie formată din factori decizionali din cadrul CJ Ialomiţa şi ai Instituţiei Prefectului Ialomiţa a fost prezentă în localitatea Giurgeni, în proximitatea căreia se regăseşte terenul în cauză, unde s-a întâlnit cu Roberto Concina şi Marius Dragoş Constantinescu pentru marcarea, în mod oficial, a începutului relaţiei contractuale.

Procurorii mai susţin că Marius Dragoş Constantinescu era reprezentatul societăţii SC RCF Service SRL, însă el avea interese şi la SC Green Harverst SRL.

Potrivit surselor citate, prejudiciul creat bugetului local al judeţului Ialomiţa este de 198 de mii de lei pentru fiecare an din cei 35 ani ai duratei pentru care s-a încheiat contractul.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează miercuri percheziţii în 30 de locaţii situate în municipiul Bucureşti şi judeţele Ialomiţa şi Călăraşi, din care trei sunt instituţii publice de interes local, iar restul sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane.

Surse judiciare susţin că se fac percheziţii la Consiliul Judeţean Ialomiţa, la Spitalul Judeţean şi la Agenţia de Dezvoltare Regională Muntenia Sud.

loading...

Ştirile orei

ECONOMICA.NET

DAILYBUSINESS.RO

STIRIDESPORT.RO

ROMANIATV.NET

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ