Proiectele europene merg mai departe

Ani de-a rândul, România a făcut pași de melc în ceea ce privește absorbția fondurilor europene. În timp ce alte state au reușit să acceseze miliarde de euro, România de-abia dacă a reușit să atragă în perioada 2007 – 2011 câteva sute de milioane de euro.

La sfârșitul lui 2011 spre exemplu, rata de absorbție era de 6,30%, pentru ca, la începutul lunii mai, ea să ajungă la 7 procente pe fondul suspendării de către Comisie a programelor operaționale sectoriale.

Statistica demonstrează că lucrurile s-au schimbat însă în mod radical de atunci încoace. România a cunoscut cea mai mare creștere din rândul țărilor europene în domeniul ratei de absorbție și a ajuns, într-un an și jumătate, să depășească de peste trei ori valoarea care se înregistra în mai 2012.

Această evoluție pozitivă accentuată a avut loc pe fondul unei evidente redimensionări a politicilor guvernamentale privind gestionarea fondurilor europene. A fost redusă simțitor birocrația căreia trebuiau să îi facă față beneficiarii proiectelor cu bani europeni, pentru a încuraja accesarea, au fost corectate toate neregulile din sistem care determinaseră Comisia să ne suspende POS-urile și a fost creat un mecanism unic de coordonare – Ministerul Fondurilor Europene.

Un alt element care a contribuit la evoluția peste cele mai optimiste așteptări a ratei de absorbție a fost decizia de a crea un mecanism de acordare de fonduri din Trezorerie, prin care să se ”subvenționeze” proiectele derulate, înainte ca UE să ramburseze banii. În ședința de săptămâna aceasta, spre exemplu, Guvernul a aprobat un împrumut din Trezorerie destinat proiectelor cu bani europeni în valoare de nu mai puțin de 820 de milioane de lei. Valoarea totală a împrumuturilor acordate prin acest sistem ajunge astfel la 7 miliarde de lei.

Iar aceste miliarde care au intrat în economie, în loc să stea în cuferele Trezoreriei, au avut un efect dublu: pe de o parte, ele au încurajat accesarea de proiecte cu bani europeni, în condițiile în care cei interesați au avut astfel garanția unei finanțări continuue. Pe de altă parte, din perspectiva proiectelor care fuseseră demarate deja, împrumuturile din Trezorerie au asigurat un flux fără întreruperi de capital. Or, fără sincopele în finanțare, proiectele cu bani europeni au putut să se deruleze și să fie finalizate într-un ritm tot mai susținut.

Ca urmare, măsura luată de către guvernul Ponta a avut un efect stimulativ major pentru economia românească. Desigur, nu se poate contabiliza exact care este aportul direct al proiectelor finanțate cu bani europeni la creșterea economică. Dar ar fi cu totul irațional să considerăm o pură coincidență faptul că, în aceeași perioadă în care România a ajuns să solicite Comisiei Europene cu 282,27% mai mulți bani europeni, comparativ cu 2007-2011, am înregistrat o creștere economică consolidată, care a depășit chiar și cele mai optimiste prognoze ale analiștilor economici.