Raport MCV: Politicienii români fac presiuni asupra justiţiei

| 27 ian, 12:25

Raportul MCV pentru 2015 arată progresele făcute de România, dar conţine şi critici la adresa felului în care parlamentarii înţeleg să-şi apere imunitatea în faţa cererilor venite din partea justiţiei. De asemenea, în raport se face trimitere la presiunile asupra justiţiei, inclusiv din partea fostului premier şi a preşedintelui senatului.

UPDATE Sinteza raportului MCV 2015:

Numiri în justiţie

Rapoartele recente privind MCV au subliniat rolul instituțiilor-cheie ale magistraturii – Înalta Curte de Casație, Ministerul Public și Direcția Națională Anticorupție, precum și Consiliul Superior al Magistraturii – în ceea ce privește consolidarea credibilității și a profesionalismului sistemului judiciar prin obținerea, în timp, a unor rezultate solide. În mod evident, conducerea instituțiilor respective a jucat un rol important în acest sens, fiind uneori confruntată cu critici personale puternice. Prin urmare, s-a pus accentul pe proceduri de selecție transparente și bazate pe merit, ca o modalitate de a se asigura o conducere solidă, de a se evita interferența politicului în numirile în posturi de conducere de nivel superior și de a se sprijini independența sistemului judiciar.

Respectarea judecătorilor și a procesului judiciar

Încheierea cu succes a urmăririi penale și condamnarea unui număr mare de politicieni binecunoscuți din România pentru corupție la nivel înalt este un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege. S-a înregistrat, însă, și o reacție la această tendință: rămân frecvente criticile la adresa magistraților exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești. În acest an s-a înregistrat o creștere a numărului de cereri de apărare a independenței justiției, în urma unor atacuri în mass-media și din partea unor politicieni, inclusiv a primului ministru (Victor Ponta - n.red.) și a președintelui Senatului (Călin Popescu Tăriceanu - n.red.). De asemenea, au existat în continuare cazuri de presiune asupra unor judecători ai Curții Constituționale. Așa cum se menționa în raportul din 2015, în perioada premergătoare alegerii președintelui României, erau semne de schimbare în sensul unei abordări mai responsabile. Aceasta s-a disipat însă în primăvară, în special în urma deschiderii de către Direcția Națională Anticorupție (DNA) a unei anchete vizându-l pe prim-ministru. Criticile au vizat, în mod personal, atât pe șeful DNA, cât și pe cel al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).

Citeşte AICI sinteza completă a Raportului MCV

Agenția Națională de Integritate și Consiliul Național de Integritate

Un procent ridicat din deciziile ANI sunt contestate în instanță – ANI are aproximativ 3.000 de dosare de apărat în instanță – dar rata de confirmare a deciziilor ANI în instanță este în continuare de peste 80 %. Secția de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție a depus eforturi în vederea accelerării soluționării dosarelor ANI (care reprezintă aproximativ 10 % din volumul său de muncă) și a redus termenele de pronunțare a hotărârilor de la 18 luni la aproximativ 9 luni. În ceea ce privește conflictele de interese de natură penală, ANI și-a dezvoltat în continuare cooperarea cu Ministerul Public pentru a ajuta la raționalizarea anchetelor și a schimburilor de informații.

Executarea deciziilor definitive ale ANI și confirmarea acestora prin hotărâri judecătorești definitive a rămas o problemă în 2015. Două cazuri din Parlament au înregistrat întârzieri semnificative înainte ca deciziile finale privind incompatibilitatea să fie executate, conducând la încetarea unui mandat de parlamentar. ANI a trebuit să recurgă la aplicarea de amenzi contravenționale sau la notificarea urmăririi penale. Prin urmare, rămâne valabilă recomandarea Comisiei din 2015 de a se „reexamina modul în care se poate garanta faptul că hotărârile judecătorești referitoare la suspendarea din funcție a parlamentarilor sunt aplicate în mod automat de către Parlament”.

Combaterea corupției la nivel înalt

Bilanțul de activitate al instituțiilor implicate în combaterea corupției la nivel înalt este în continuare solid, incluzând cu regularitate puneri sub acuzare și soluționări ale unor cazuri care vizează politicieni de marcă și funcționari publici de nivel înalt. Direcția Națională Anticorupție (DNA) a raportat o creștere a numărului de sesizări din partea populației: acest lucru pare să reflecte încrederea publicului în instituție, care este evidențiată și de sondajele de opinie. Sprijinul public pentru acțiuni împotriva corupției a fost recunoscut drept un factor important în timpul demonstrațiilor care au condus la demisia prim-ministrului în noiembrie 2015. În cursul anului 2015, DNA a trimis în judecată peste 1 250 de inculpați, printre aceștia numărându-se prim-ministrul, foști miniștri, parlamentari, primari, președinți ai Consiliilor județene, judecători, procurori și o gamă largă de înalți funcționari. De asemenea, DNA și-a intensificat măsurile intermediare de înghețare a averilor în aceste cazuri, cuantumul averilor înghețate fiind de 452 de milioane EUR.

Combaterea corupției la toate nivelurile

Provocarea reprezentată de combaterea corupției în societatea românească în ansamblu este bine cunoscută. Tragicul incendiu de la București din luna octombrie (incendiul de la Colectiv - n.red.) a fost considerat de multe persoane drept un eveniment care a scos la iveală consecințele corupției la nivel local și care a făcut dovada faptului că problema este larg răspândită. Printre domeniile de risc identificate se numără educația, sănătatea și achizițiile publice la nivel local, care implică decizii cu consecințe financiare directe. Alte cazuri au inclus falsificarea examenelor, fraude în materie de asigurări de sănătate și proceduri de achiziții publice măsluite, în care sunt implicați uneori un număr mare de funcționari.

Concluzii şi recomandări

Rapoartele privind MCV ale Comisiei din anii 2014 și 2015 au putut scoate în evidență o serie de domenii în care reforma a fost consolidată prin obținerea unor rezultate pozitive în timp. Continuarea acestei tendințe este în sine un semn de evoluție în sensul durabilității. Rezultatele obținute de principalele instituții judiciare și de integritate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt sunt în continuare impresionante. Sistemul judiciar în ansamblul său a continuat să dea dovadă de profesionalism, inclusiv de capacitate de adaptare la schimbările semnificative ale codurilor civile și penale, de eforturi în vederea unificării jurisprudenței și de voința de a apăra independența sistemului judiciar. România a continuat să facă progrese în direcția îndeplinirii obiectivelor de referință ale MCV.

În același timp, faptul că mai multe dintre recomandările din raportul privind MCV din 2015 rămân valabile arată că reforma nu se bucură de consensul deplin necesar pentru asigurarea progresului durabil. Independența sistemului judiciar și respectarea hotărârilor judecătorești continuă să se confrunte cu provocări. Reforma codurilor penale este pusă sub semnul întrebării în Parlament. Deciziile adoptate de Parlament cu privire la faptul de a permite sau nu organelor de urmărire penală să îi trateze pe parlamentari ca pe niște cetățeni obișnuiți sunt în continuare lipsite de criterii obiective. Există măsuri îmbunătățite de combatere a corupției generale, dar nu la scara și cu voința politică necesară pentru a remedia această problemă, care este recunoscută pe scară largă drept o problemă sistemică. Reforma sistemului judiciar și lupta împotriva corupției continuă să fie chestiuni importante pentru societatea românească, capabile să inspire demonstrații publice la scară largă, și este nevoie în continuare de sprijin pentru consolidarea reformei în vederea asigurării caracterului ireversibil al progreselor.

 

Comisia Europeană (CE) publică, la 27 ianuarie 2016, Raportul anual privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care prezintă progresele făcute de România în domeniul Justiției și Afacerilor interne, capitol monitorizat de executivul european începând cu 2007.

Ultimul Raport MCV pentru România a fost prezentat la 28 ianuarie 2015, concluzia fiind aceea că România a continuat să facă progrese în Justiție și lupta anticorupție, în ultimul an, însă Parlamentul a fost reticent în aplicarea deciziilor instanțelor și nu a respectat un calendar clar în privința procedurii de trimitere în judecată a parlamentarilor. Pe de altă parte, Raportul a evidențiat că "acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de autoritățile cu responsabilități în materie de integritate în vederea combaterii corupției la nivel înalt și-au menținut o dinamică remarcabilă", scrie Agerpres.

Citeşte şi: Tăriceanu, despre MCV: S-a transformat numai într-un mecanism perpetuu în care sunt anumite ținte puse României

România este monitorizată de către Comisia Europeană la capitolul Justiție și Afaceri interne, de la 1 ianuarie 2007, de când a devenit stat membru UE. Monitorizarea României în domeniul Justiției a intervenit în contextul în care, la 1 ianuarie 2007, în România persistau anumite deficiențe în domeniul reformei sistemului de justiție și al luptei împotriva corupției, care puteau împiedica, în opinia oficialilor europeni, aplicarea efectivă a legislației, politicilor și programelor europene.

Comisia a introdus astfel un mecanism fără precedent de cooperare și verificare aplicat doar Bulgariei și României, în vederea monitorizării evoluțiilor în domeniile Justiție și Afaceri interne. Mecanismul de Cooperare și de Verificare instituit asupra României este reglementat prin Decizia nr. 2006/928/CE a Comisiei, din 13 decembrie 2006.

În cadrul acestui mecanism, Comisia și-a asumat obligația de a sprijini România în vederea remedierii deficiențelor din justiție, dar și de a verifica periodic progresele în raport cu cele patru obiective de referință stabilite pentru reforma sistemului de justiție și pentru lupta împotriva corupției.

Cele patru obiective de referință pe care România trebuie să le atingă, pentru a fi ridicată monitorizarea asupra României, sunt: consolidarea capacității și răspunderii Consiliului Superior al Magistraturii, prin asigurarea unei transparențe și eficiențe sporite a actului de justiție (1); instituirea unei agenții de integritate cu responsabilități legate de verificarea averii, a incompatibilităților și a potențialelor conflicte de interese, care să conducă la aplicarea unor sancțiuni disuasive (2); înlăturarea corupției la nivel înalt (3); înlăturarea corupției la nivelul administrațiilor locale (4).

În vederea realizării monitorizării pe Justiție și afaceri interne, Comisia Europeană elaborează în fiecare an câte un raport intermediar și unul anual.

***

Rapoartele Comisiei din perioada iunie 2007-iulie 2010 au apreciat rezultatele pozitive ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA), în anchetarea corupției la nivel înalt, dar au criticat faptul că aceleași rezultate nu au putut fi înregistrate și în sistemul instanțelor judecătorești. În Rapoartele din perioada iulie 2009-iulie 2010, Comisia a mai apreciat activitatea Agenției Naționale de Integritate (ANI), înființată pentru a controla averile demnitarilor.

În raportul anual, prezentat de Comisia Europeană, la 20 iulie 2010, se arăta că România nu a făcut eforturi suficiente pentru a sprijini procesul de reformă a justiției. Un atac dur din partea executivului comunitar a fost adus în privința amendamentelor la ANI, votate în Parlament, la 30 iunie 2010, și pe care Comisia le-a considerat un grav pas înapoi. Comisia a cerut României să își onoreze angajamentele prin găsirea celor mai adecvate mijloace legale pentru redobândirea atribuțiilor inițiale ale ANI.

În Raportul intermediar, din 18 februarie 2011, CE și-a menținut aprecierile la adresa DNA și a salutat modificările aduse la Legea ANI. De asemenea, Raportul a criticat dur Parlamentul pentru că a redus bugetul ANI și pentru că a dat vot negativ în privința unor miniștri sau parlamentari anchetați.

Raportul anual al Comisiei din 20 iulie 2011 arăta că România a făcut pași semnificativi pentru ameliorarea eficienței sistemului său judiciar, dar că este nevoie de acțiuni urgente pentru accelerarea unui număr important de procese de corupție la nivel înalt. De asemenea, Comisia Europeană a făcut României, în cadrul celui de-al cincilea Raport anual, 14 recomandări pe care țara noastră să le ia în calcul până la prezentarea următorului Raport, în iulie 2012.

În privința Raportului intermediar pe justiție din 8 februarie 2012, Comisia arăta că lupta împotriva corupției la nivel înalt este încă pusă sub semnul întrebării, reproșându-se nivelul minim de pedepse acordat. Activitatea ANI și a DNA au fost în continuare apreciate, deși raportul atrăgea atenția asupra tentativelor din Parlament de a reduce din puterile ANI.

Raportul anual din 18 iulie 2012 a fost unul special, pentru că nu a analizat doar progresele justiției pe anul în curs, ci s-a referit la ultimii cinci ani în care Mecanismul de Cooperare și Verificare s-a aplicat României și Bulgariei. Pentru prima dată de la instituirea MCV, din 2007, Comisia a anunțat că va mai adopta un raport până la finalul anului 2012, "date fiind incertitudinile politice actuale". Potrivit Comisiei, în acel raport special se va analiza "dacă au fost rezolvate problemele privind statul de drept și independența sistemului judiciar, în legătură cu care Comisia și-a exprimat îngrijorarea, și dacă a fost restabilit echilibrul democratic". Raportul CE precizează că s-au înregistrat progrese relevante în ultimii ani în domeniile justiție și afaceri interne, dar consideră că încă nu s-au atins obiectivele MCV, stabilite în 2006.

Pe lângă evaluarea tehnică a celor patru obiective ale MCV, Raportul din 18 iulie 2012 a făcut și unele aprecieri politice, atrăgând atenția asupra mai multor măsuri luate de autoritățile din România în contextul procedurii de suspendare a Președintelui României, în perioada 2-17 iulie 2012 : modificarea Legii Curții Constituționale, modificarea Legii referendumului, revocarea Avocatului Poporului, revocarea președinților celor două camere ale Parlamentului. "Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică probleme serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate", se arăta în Raportul CE.

Raportul pe Justiție al Comisiei Europene, prezentat la 30 ianuarie 2013, a fost structurat în două părți: "Respectarea statului de drept și independența Justiției" (a cuprins recomandările speciale, de ordin politic) și "Reforma sistemului judiciar, integritate și lupta împotriva corupției" (a cuprins cele patru obiective tehnice specifice ale MCV). În ceea ce privește cele zece recomandări politice făcute de Comisie în Raportul din 18 iulie 2012, Raportul special 30 ianuarie 2013 arăta că țara noastră a pus în aplicare doar unele dintre recomandările Comisiei precum respectarea Constituției și a deciziilor Curții Constituționale.

Cu privire la cele patru obiective tehnice ale MCV (benchmark-uri), Raportul din 30 ianuarie 2013 a arătat că progresele necesare pentru atingerea obiectivelor de referință, astfel încât Comisia să decidă încetarea MCV, nu sunt încă prezente. S-a mai atras atenția asupra faptului că nu există un calendar cert cu privire la punerea în aplicare a codurilor și că s-au înregistrat progrese foarte limitate în ceea ce privește combaterea corupției la nivel local. Activitatea Ministerului Public, a DNA și a ANI au fost apreciate și în acest Raport special.

În evaluarea conținută de Raportul din 22 ianuarie 2014, prim-vicepreședintele Comisiei, Frans Timmermans, a apreciat că România se află "pe drumul cel bun". În timp ce Avocatul Poporului și Parlamentul au fost criticate, instituții precum ANI, DNA, Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii au fost apreciate. Astfel, Parlamentului i s-a reproșat că nu a respectat mai multe decizii ale Curții Constituționale și că nu a accelerat procedura asupra unor proiecte de lege care au ca obiect integritatea, iar Avocatul Poporului a fost criticat pentru faptul că nu s-a implicat în contestarea ordonanței de urgență privind migrația aleșilor locali.

loading...

Ştirile orei

Comentarii
Adauga un comentariu nou
COMENTARIU NOU
Login
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.

ARTICOLE PE ACEEAŞI TEMĂ