Respectarea legii, facultativă pentru protestari?

După aproape două luni de la debut, protestele din Bucureşti au atins joi seară un nou nivel, odată cu vandalizarea în plin centrul Capitalei a maşinii ministrului Daniel Barbu. Deşi la prima vedere pare un eveniment minor, actul protestatarilor înseamnă  ceva mult mai grav, el fiind o dovadă a faptului că Piaţa s-a radicalizat dincolo de punctul în care o manieră civilizată de a protesta sau legile statului să mai conteze.

Încă de la început, în Piaţa Universităţii au existat mai multe elemente radicale, care au devenit pe parcurs din ce în ce mai semnificative. Dacă iniţial manifestanţii erau prezenţi alături de alte grupuri, ecologişti frustraţi sau hipsteri dornici de a face ceva inedit, extremiştii au rămas să protesteze după ce alţi protestatari mai responsabili au părăsit Piaţa.

Acum extremiştii fac legea şi este greu de crezut că auto-intitulaţii lideri ai Pieţei îi vor mai putea ţine în frâu multă vreme. Scepticii acestei teze trebuie doar să se uite la activitatea online a diferitelor grupări ce au ieşit pe străzi ca să-şi strige mesajele fără nicio legătură cu Roşia Montană.

Dacă privim protestul din altă perspectivă, aceea a modului în care manifestanţii s-au raportat la legile statului român, atunci concluziile devin utile în a înţelege dinamica Pieţei. Protestele spontane, aşa cum poate au fost primele zile ale manifestaţiilor, nu sunt condamnabile. Din contră, ele constituie unul din elementele prin care societatea civilă trebuie să se exprime. În momentul în care a devenit evident că evenimentele din Piaţă vor continua, cei care se dau lideri ai mişcărilor de stradă puteau cel puţin să anunţe autorităţile locale. La fel cum fac apeluri la mobilizare pe Facebook, aceşti auto-intitulaţi maeştri de ceremonii puteau să depună cereri la primărie pentru autorizarea mititgurilor. În schimb, ei au preferat să încalce în mod repetat legea, blocând circulaţia în centrul Capitalei de câteva ori în fiecare săptămână a protestelor.

Comparativ, jandarmii chemaţi în fiecare seară să supravegheze acţiunile de protest s-au comportat ca nişte adevăraţi profesionişti. Indiferent dacă vorbim de marşuri sau de ocuparea Pieţii Universităţii, reprezentanţii statului au vegheat la menţinerea ordinii publice, deşi protestele pe care le aveau în faţă erau clar ilegale. Acţiunile organelor de ordine s-au derulat ca la carte, ele implicând devierea circulaţiei şi organizarea de cordoane de protecţie. Manifestanţii au încercat de mai multe ori să-i provoace pe jandarmi, în speranţa că o acţiune mai în forţă a autorităţilor ar fi fost de natură să victimizeze protestatarii în ochii opiniei publice.

Forţele de ordine au tolerat multiplele încălcări ale legii făcute de protestarii din Piaţă pentru că au vrut să evite violenţele de stradă în Bucureşti. Nu modul civilizat în care s-au comportat protestatarii,  ci modul profesionist în care jandarmii şi-au făcut treaba au a dus la evitarea unor escaladări a conflictelor. Însă, dacă protestatarii se vor radicaliza mai tare şi dacă evenimente asemănătoare celui în care a fost implicat ministrul Barbu vor deveni mai dese, atunci organele statului vor avea o treabă din ce în ce mai dificilă.