CSM şi-a ales conducerea: Mircea Aron - preşedinte, Luminiţa Palade - vicepreşedinte

UPDATE Mircea Aron, ales în funcția de președinte cu "o majoritate zdrobitoare", este reprezentantul ales din partea Înaltei Curți de Casație și Justiție în Consiliul Superior al Magistraturii.

El și-a prezentat în fața Plenului CSM proiectul managerial cu obiectivele și prioritățile din mandatul său, precum și viziunea sa pentru rezolvarea vulnerabilităților sistemului judiciar. De asemenea, el a răspuns întrebărilor adresate de către membrii CSM în legătură cu abordarea unor soluții pentru eficientizarea activității.

Judecătorul Mircea Aron a susținut, în proiectul de candidatură, că CSM trebuie să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine procedurile privind numirea în funcții de conducere la ÎCCJ, PÎCCJ și DNA.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiției elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului și care au făcut obiectul consultărilor cu instanțele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

"Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (...) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea și aplicarea legilor justiției", a precizat el.

Mircea Aron a mai arătat că o altă propunere punctuală care a stat în atenția membrilor Consiliului este aplicarea din 2017 a dispoziției art.136 din Legea 304/2004 potrivit căreia atribuțiile MJ referitoare la bugetul instanțelor să fie preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Aron a subliniat necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală și Codul penal, determinate de deciziile de neconstituționalitate ale CCR.

"Nu este rezonabil ca acte de importanța Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în șir, în dreptul a numeroase articole, mențiunea de 'neconstituțional' ", a apreciat Aron.

Potrivit acestuia, o componentă importantă a activității CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă și un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ și MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Președintele și vicepreședintele CSM sunt desemnați dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.

Citeşte şi: Livia Stanciu, preşedintele Înaltei Curţi: Există politicieni care vor să controleze justiţia

Judecătorul Mircea Aron, care candidează pentru funcția de președinte al Consiliului, spune, în proiectul de candidatură, că CSM trebuie să gestioneze în cele mai bune condiții de transparență și corectitudine procedurile privind numirea în funcții de conducere la ÎCCJ, PÎCCJ și DNA.

În opinia sa, o prioritate a CSM în 2016 ar trebui să fie sesizarea Parlamentului cu propunerile de modificare a legilor Justiției elaborate de Consiliu, în baza unei analize serioase a nevoilor sistemului și care au făcut obiectul consultărilor cu instanțele de judecată, cu ÎCCJ, MP, INM.

"Propunerile aprobate de plenul CSM sunt expresia preocupării pentru consolidarea independenței justiției, creșterea calității actului de justiție și îmbunătățirea organizării sistemului judiciar, în contextul profundei reforme a legislației înfăptuite prin adoptarea celor 4 coduri. (...) Plenul CSM a constatat că nevoile sistemului s-au modificat în cei 11 ani de la elaborarea și aplicarea legilor justiției", precizează el.

Aron subliniază necesitatea ca, printr-o comunicare mai intensă cu comisiile juridice ale Parlamentului, împreună cu MJ, să fie deblocate modificările articolelor din Codul de procedură penală și Codul penal, determinate de deciziile de neconstituționalitate ale CCR.

"Nu este rezonabil ca acte de importanța Codurilor, destinate publicului larg, să poarte ani în șir, în dreptul a numeroase articole, mențiunea de 'neconstituțional' ", consideră el.

Potrivit acestuia, o componentă importantă a activității CSM va rămâne cooperarea cu Comisia Europeană în cadrul MCV, el subliniind că ar fi nevoie de o coordonare mai strânsă și un mesaj unitar cu MJ, ÎCCJ și MP în comunicarea cu oficialii europeni, astfel încât informarea să nu fie distorsionată.

* Luminița Palade, candidat la funcția de vicepreședinte al Consiliului, consideră că se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și de execuție.

"În anul 2015, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat Ministerului Justiției propuneri de modificare a textelor Legii 304/ 2004 în ceea ce privește evaluarea și promovarea magistraților. Concomitent, a fost modificat Regulamentul de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor. Procesul nu a fost finalizat. Întrucât procesul de modificare legislativă este de lungă durată și impredictibil, se impune modificarea regulamentelor privind promovarea magistraților în funcții de conducere și funcții de execuție", se arată în proiectul privind principalele obiective care vor fi urmărite de Luminița Palade în calitate de vicepreședinte al CSM.

Luminița Palade apreciază că apărarea independenței și reputației profesionale a magistraților constituie un reper fundamental al activității CSM.

Consolidarea Inspecției Judiciare este apreciată ca fiind "o prioritate zero" a CSM. "Inspecția Judiciară trebuie sprijinită în ocuparea, în condiții de transparență și egalitate de șanse, a posturilor de inspector vacante. (...) Independența Inspecției Judiciare este dublată, în egală măsură, de responsabilitate, astfel încât derapajele și vulnerabilitățile sistemului judiciar să fie îndreptate cu bună credință și eficient", menționează Palade.

Printre priorități se mai numără întărirea integrității sistemului judiciar, calitatea și transparența actului de justiție, o politică de resurse umane corelată cu încărcătura de dosare pe parchete și instanțe de judecată și stabilizarea personalului acestora.

CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor și validați de Senat, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept — ministrul Justiției, președintele ÎCCJ și procurorul general al României. Mandatul membrilor aleși este de șase ani, fără posibilitatea reînvestirii.

Consiliul este condus de un președinte, ajutat de un vicepreședinte, care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit.

Președintele și vicepreședintele CSM sunt desemnați dintre cei 14 membri aleși în adunările generale ale instanțelor și parchetelor.