Senatorii din comisiile economică şi juridică au decis ca Programul 'Prima casă' să rămână în Legea dării în plată

Asociaţia Română a Băncilor (ARB) propusese ca la articolul 1 al proiectului de Lege privind darea în plată să fie introdus alineatul 4, în care se prevedea că "prezenta lege nu se aplică contractelor de credit referitoare la credite acordate conform unor acte normative instituind programe guvernamentale, inclusiv Programul 'Prima casă'". 

De asemenea, Banca Naţională a României (BNR) a propus la articolul 3, alineatul 2, ca prevederile prezentei legi să nu se aplice creditelor acordate prin Programul 'Prima casă' şi reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului Prima casă, cu modificările şi completările ulterioare. 

Pe durata dezbaterilor din comisiile reunite de specialitate din Senat, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a atras atenţia că, în cazul în care Programul "Prima casă" nu va păstra garanţia statului, acesta se va desfiinţa, decizia în acest sens fiind exclusivă a statului. 

"Dacă Parlamentul decide să anuleze garanţia din Programul 'Prima casă', pe care tot Parlamentul a aprobat-o, atunci introducem România în faliment, cum a făcut Ceauşescu în anii '80. Dacă există probleme în rambursarea creditelor, trebuie găsite soluţii. Ceea ce noi propunem este ca generaţiile de azi şi de mâine să beneficieze de Programul 'Prima casă' şi să aibă acces la creditele obişnuite. Dacă Programul 'Prima casă' nu-şi va păstra garanţia statului, atunci se va desfiinţa, nu pentru că aşa vreau eu, ci se va desfiinţa de drept. Este o decizie exclusivă a statului. În actuala formulă, Programul 'Prima casă' este anulat pentru viitor, iar pentru trecut statul va înregistra un default, adică un faliment. Cea mai mare parte a solicitărilor preşedintelui Iohannis nu au fost luate în considerare până acum. Dacă se doreşte crearea unei mai bune premise ca această lege să fie declarată neconstituţională, cea mai bună metodă este ca această lege să fie adoptată fără să se ţină seama de solicitările preşedintelui", a menţionat Olteanu. 

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice (MFP) Enache Jiru a subliniat că Programul "Prima casă' este un program foarte util, iar până în prezent au fost acordate garanţii de 14 miliarde de lei. 
'Dacă Programul 'Prima casă' nu este exceptat din proiectul de lege, el, în momentul acesta, nu mai are nicio valoare', a spus acesta. 

Conform datelor prezentate, miercuri, de viceguvernatorul BNR Liviu Voinea, aproape 160.000 de persoane au contractat credite ipotecare prin Programul 'Prima casă', iar rata de neperformanţă a acestor împrumuturi se situa, la finele anului 2015, la 0,04%. 

'În ceea ce priveşte Programul 'Prima casă', numărul debitorilor era, la finele anului trecut, de 159.106 persoane, adică 91,4% din toţi debitorii care au luat credite ipotecare. Rata de neperformanţă a acestor credite este de 0,04%. La finele anului 2015, un număr de 474.420 de persoane aveau credite garantate cu imobil şi exista un sold de 77 miliarde de lei. Din acest total, 174.000 de debitori au contractat credite ipotecare, 155.000 alte credite, iar 163.000 au contractat credite de consum cu garanţii ipotecare', a spus Voinea. 

Senatorii din Comisia economică şi Comisia juridică discută, miercuri, pe marginea propunerii legislative privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite. 

Proiectul de Lege privind darea în plată a primit, marţi, aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget din Senat, cu o serie de amendamente, respectiv înlocuirea sintagmei "persoană fizică" cu "consumator" şi prelungirea termenului de notificare de la 15 la 30 de zile, timp în care se suspendă orice plată a debitorului pentru creditul respectiv şi orice acţiune de executare. 

În schimb, propunerile Băncii Naţionale a României (BNR) de plafonare a sumei creditului la 150.000 de euro şi condiţia ca debitorul să aibă un grad de îndatorare mai mare de 65% au fost respinse. De asemenea, a fost respins şi amendamentul depus de iniţiatorul legii, deputatul Daniel Zamfir, care prevedea ca persoanele care au fost executate silit deja, dar au rămas cu datorii la bancă, să le fie şterse aceste datorii. 

După ce va trece de votul din plenul Senatului, proiectul de Lege va ajunge la Camera Deputaţilor, care este for decizional.