USL a făcut din România un beneficiar net de fonduri europene

Indicatorii principali care atestă dimensiunea finanțării europene care a intrat în România arată că deblocarea programelor sistate din cauza cazurilor de corupție din perioada Guvernului PDL și crearea ministerului dedicat fondurilor europene au determinat o creștere de patru ori a gradului de absorbție a banilor comunitari, ajungându-se în prezent la 27%, de la 7%.

Una dintre principalele consecințe ale acestui rezultat pozitiv este că România a încasat în 2013 mai mulți bani decât a plătit, ceea ce înseamnă că a devenit beneficiar net de fonduri europene. Acest pas este unul foarte important pentru dezvoltarea țării pentru că marchează atingerea și depășirea unui echilibru care permite dezvoltarea țării într-un ritm accelerat, util pentru eforturile noastre de a ajunge din urmă statele din vestul europei.

Totodată, faptul că Guvernul a negociat cu succes obținerea unui an suplimentar pentru absorbția fondurilor prevăzute în bugetul 2007-2014 prin sistemul n+3 este o foarte mare realizare. Recuperarea pierderilor din anii trecuți este o prioritate pentru România dacă își propune să treacă în viitorul apropiat la moneda unică europeană și să devină o economie competitivă, nu doar o piață de desfacere.

Unul dintre principalele avantaje pe care îl prezintă creșterea gradului de absorbție al fondurilor europene peste nivelul “cotizației” la bugetul UE este că acești bani în plus se adaugă la evoluția deja îmbucurătoare a indicatorilor macroeconomici, care arată că România a înregistrat una dintre cele mai mari creșteri ale PIB-ului din UE (cu 2,7%), având ca efecte pozitive creșterea numărului de locuri de muncă, obținerea de împrumuturi mai ieftine, reducerea birocrașiei fiscale și îmbunătățirea generală a competitivității de stat pe piețele internaționale.

Desigur, dacă intrăm în detalii, putem observa că fondurile europene din domeniul transporturilor, de exemplu, au permis înregistrarea unor progrese importante în privința construcției de autostrăzi. Doar anul acesta Guvenul a reușit să inaugureze 230 de km de autostradă, dintr-un total la nivel de țară de 530 de km. O mare parte din banii folosiți vin din cele 2,5 miliarde de euro alocați de Comisia Europeană.

Deblocarea fluxului de plăți pe POS Transport, alături de POS Mediu, POS DRU, POR și Programul operational de pescuit fără mari prejudicii, datorită continuității asigurate în finanțare către beneficiari, a fost de altfel una dintre principalele știri ale anului în domeniu. Desigur, merită menționat și faptul că noul mecanism de decontare directă a cererilor de plată pentru beneficiarii aflați în imposibilitate de a-și achita facturile și scutirea de la plata dobânzilor și a penalităților aferente datoriilor acumulate datorită blocajului sunt decizii care au ajutat foarte mult românii ce accesează finanțarea europeană.

Ministerul Fondurilor Europene s-a dovedit totodată util și prin faptul că a elaborat Ghidul de bune practici și evitarea principalelor riscuri în achizițiile publice, care va permite evitarea pe viitor a aplicării de corecții din partea instituțiilor europene.

O concluzie importantă este așadar că România și-a descoperit într-o foarte mare măsură capacitatea de a lucra alături de Comisia Europeană pentru a folosi fondurile care i-au fost alocate în bugetul UE. Pentru a reuși să ajungem la un nivel de trai satisfăcător pentru toți românii cu singuranță vom avea nevoie să îmbunătățim în continuare rata absorbției de bani comunitari și să trecem dincolo de statutul de țară contributoare. Scopul, să nu uităm, este să ne apropiem ca nivel de dezvoltare de țările occidentale și să recuperăm anii pe care i-am pierdut datorită regimului comunist.